RSS

Arhive pe etichete: teofil

Sinaxa Intaistatatorilor vechilor Biserici Ortodoxe din Est si viitorul Sinod Pan-Ortodox

[Sinaxa de la Istanbul din 1-2 septembrie de anul acesta a reunit pe intaistatatorii de limba greaca a vechilor patriarhii grecesti din Est: Alexandria, Antiohia si Ierusalim, cu toate ca a doua *(Antiohia) a fost reprezentata de episcopul Isaac de Apameea si nu de patriarhul Igantie al IV-lea, care nu a putut veni din cauza situatiei politice instabile momentane din Siria. De asemenea, la intalnire a fost invitat si primatul grec al Bisericii Autocefale din Cipru, Arhipiscopul Hrisostom, deoarece Biserica pe care o conduce si-a primit autocefalia la Sinodul III Ecumenic de la Efes din 431, ea aflandu-se pana atunci sub jurisdictia Patriarhiei Antiohiei. Sedinta a fost prezidata de gazda – Patriarhul Ecumenic Bartolomeu, care i-a avut alaturi de el, de-a dreapta si de-a stanga, pe Mitropolitul Ioannis Zizioulas de Pergam si pe Mitropolitul Emmanuel Adamakis din Franta, presedintele AEOF *(Adunarea Episcopilor Ortodocsi din Franta). S-au dezbatut, in principal, doua mari teme: situatia crestinilor din Orient si viitorul Sinod Pan-Ortodox. Spun in principal, deoarece de pe site-ul AEOF aflam si amanuntul cum ca Patriarhul Teofil al Ierusalimului a pus in discutie, pe langa obisnuitele probleme legate de situatia politica a Palestinei si a crestinilor din Tara Sfanta, si recenta criza care exista momentan intre Patriarhia Ierusalimului si Patriarhia Romana. Cu alte cuvinte, patriarhul Teofil a facut cunoscut in mod public si oficial intaistatatorilor patriarhatelor din Est situatia „anticanonica” (- asa cum o numeste) a Asezamantului Romanesc de la Ierihon. Bineinteles ca a facut acest lucru in mod unilateral, deoarece Patriarhia Romana nu a fost invitata sa ia parte la aceasta intalnire. Deci, principial, patriarhul Teofil nu ar fi trebuit sa faca acest lucru, decat numai la o reuniune comuna la care sa participe si Patriarhia Romana, ca sa-si poata expuna si ea punctul de vedere. Totodata, aceasta expunere publica a problemei si celorlalti patriarhi orientali poate constitui, din partea Patriarhiei Ierusalimului, si un demers de oficializare a actului ruperii de comuniune cu Patriarhul Daniel al Romaniei, sau de convingere a celorlalti intastatatori sa faca acelasi lucru ca si Patriarhul Teofil. Discursul Patriarhului Bartolomeu la aceasta intalnire il puteti citi in greaca AICI. Comunicatul final al intalnirii il aveti in integralitate in engleza AICI. Punctele 3, 4 si 5 din acest comunicat oficial sunt cele mai importante. Punctul 3 – anunta ca pregatirile pentru viitorul sinod pan-ortodox trebuiesc accelerate si confirma faptul ca in luna februarie a.c. la Chambessy s-a creat un „impas”, iar acesta din cauza dispozitiilor din regulamentul de functionare al conferintelor inter-ortodoxe pregatitoare pentru marele sinod pan-ortodox, care prevad luarea deciziilor in unanimitate/ consens. Prin urmare, membrii sinaxei au prezentat o propunere patriarhului ecumenic de a convoca o intalnire a tuturor intaistatatorilor bisericilor ortodoxe locale in vederea revizuirii acestor dispozitii. Cu alte cuvinte, din comunicat se intelege faptul ca nu se mai urmareste neaparat unanimitatea/ consensul, principiu fundamental in Ortodoxie, ci doar trecerea peste orice eventual obstacol *(chiar si unanimitatea/ consensul in decizii) in vederea convocarii cat mai rapide a sinodului. Dar de ce aceasta graba? Iarasi, de ce trebuiesc schimbate regulile tocmai acum, la final; n-au fost ele bune pana acum? Sau se merge pe principiul „scopul scuza mijloacele”? La punctul 4 se vorbeste despre o viitoare convocare a liderilor religiosi in zona Marii Mediteraneene care ar putea prilejui la final si emiterea unei „Carta Mediterana” ecologice, care sa vina ca o contributie si ca un apel la eforturile de protejare a mediului natural si de cooperare pasnica a religiilor din regiune. Punctul 5 se refera, cred, si la criza care exista astazi intre Patriarhia Ierusalimului si Patriarhia Romana, punctul acesta intrand pe agenda sinaxei „ca urmare a unor evenimente recente din cadrul Bisericii Ortodoxe”. Astfel, se face apel la toate Bisericile Ortodoxe ca „sa respecte si sa adere strict la granitele geografice ale jurisdictiilor lor, asa cum au fost stabilite de Sfintele Canoane si de Constitutiile lor fondatoare”. UPDATE> La final am inserat cateva fragmente din recentul interviu acordat de Mitropolitul Ilarion, de Volokolamsk despre viitorul Sinod Pan-Ortodox si despre mentinerea principiului unanimitatii/ consensului care trebuie sa ramana singurul criteriu de adoptare a deciziilor de catre reprezentantii Bisericilor Ortodoxe locale – dan.camen.]

~~~+~~~

Conducători ortodocşi deschid calea către Sinodul Pan-Ortodox

Doxologia.ro / 13 septembrie 2011

Patriarhii a trei vechi Biserici Ortodoxe s-au întâlnit în Istanbul în 1 și 2 septembrie pentru a discuta situația minorităților creștine în Orientul Mijlociu și mișcările necesare pentru organizarea cât mai curând a Sinodului pan-ortodox, întâlnire istorică pentru toată lumea ortodoxă.

Sinodul pan-prtodox este privit cu mare interes de către Bisericile ortodoxe, multe dintre ele în regiuni instabile din Orient, care se confruntă cu revoluții sau în zone de tranziție post-comunistă în Europa de Est și Uniunea Sovietică.

Cei trei patriarhi prezenți, Patriarhul Constantinopolului, Patriarhul Alexandriei și Patriarhul Ierusalimului, împreună cu Arhiepiscopul Ciprului au declarat dorința lor de a organiza acest sinod pan-ortodox și sprijină inițiativa Patriarhului Ecumenic în această direcție, a spus Mitropolitul Elpidifor de Prusa, fostul Secretar general al Biroului Sinodal al Patriarhiei Ecumenice.

Întâlnirea, numită sinaxă a vechilor patriarhate, a reunit pe Patriarhul Bartolomeu al Constantinopolului, Patriarhul Teodor al Alexandriei, Patriarhul Teofil al Ierusalimului și Arhiepiscopul Hrisostom al Ciprului. Patriarhul Antiohiei a fost reprezentat de un episcop.

Reprezentanții celor 14 Biserici ortodoxe s-au întâlnit la Chambesy, Elveția, în februarie a.c., dar nu s-au putut pune de acord în câteva probleme printre care dipticele și acordarea autocefaliei.

Episcopul Elpidifor a spus că răspunsul majorității Bisericilor ortodoxe a fost că se poate organiza un sinod pan-ortodox fără a fi căzut de acord asupra celor două problemne în dezbatere.

Traducerea și adaptarea: Pr. Ioan Valentin Istrati

Sursa:http://www.ekklesia.co.uk

sursa>

http://www.doxologia.ro/ortodoxia-lume/conducatori-ortodocsi-deschid-calea-catre-sinodul-pan-ortodox

~~~+~~~

Sinaxa întâistătătorilor vechilor Biserici Ortodoxe

Doxologia.ro/ 24 august 2011

Ziua de 1 septembrie, care marchează începutul anului bisericesc, a fost aleasă de Sanctitatea Sa Bartolomeu I, Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului pentru a convoca o întâlnire de mare importanță, Sinaxa Primaților Vechilor Biserici Ortodoxe.

Pentru aceasta, a invitat pe întâistătătorii vechilor Patriarhate ortodoxe: Alexandria, Antiohia, Ierusalim, și Arhiepiscopul de Cipru. Deși Ciprul nu este patriarhie și ocupă locul 10 în dipticele eclesiastice, primatul său a fost invitat în Fanar pentrucă își datorează autocefalia unui Sinod Ecumenic. În scrisoarea sa pe care a adresat-o acestor primați ai Bisericilor vechi ortodoxe, Patriarhul Bartolomeu a spus: „Vechile patriarhate ale Bisericii Ortodoxe au văzut, împreună cu Preasfânta Biserică a Ciprului, autocefalia lor confirmată de un Sinod Ecumenic, ele trebuind să se preocupe mai intens de problematica relațiilor ortodoxe, pentru că ele reprezintă trunchiul comun al structurii și al articulației Bisericii Ortodoxe, fără a exclude alte Biserici Ortodoxe de la deciziile pan-ortodoxe, ci din contra, de a facilita unitatea pan-ortodoxă”.

Cele trei patriarhii și arhiepiscopul de Cipru au răspuns pozitiv la invitația patriarhului ecumenic. Sinaxa primaților se va ocupa de două teme care sunt fixate în scrisoarea patriarhului ecumenic Una dintre ele este dezvoltarea evenimentelor în Orientul Mijlociu, care aduce mare îngrijorare creștinilor ortodocși și eterodocși din această zonă. Patriarhul ecumenic a subliniat necesitatea unui „efort comun pentru situația Bisericilor noastre în circumstanțele actuale pentru ajutorul fratern reciproc”. Cea de a doua temă de dezbatere este o schimbare de viziuni asupra „progresului către sfântul și marele sinod al Bisericii Ortodoxe”. Sinaxa primaților vechior Biserici Ortodoxe va avea loc în zilele de 1 și 2 septembrie. În același timp, Patriarhul ecumenic va co-rezida Sfânta Liturghie în Catedrala Patriarhală Sfântul Gheorghe din Fanar pentru a marca începutul anului bisericesc.

Traducerea și adaptarea: Pr. Ioan Valentin Istrati, Sursa: Amen.gr

sursa>

http://www.doxologia.ro/ortodoxia-lume/sinaxa-intaistatatorilor-vechilor-biserici-ortodoxe

~~~+~~~

Fragmente in engleza din comunicatul final al Sinaxei

Patriarchate.org/ 3 septembrie 2011

„[…] 3. In the context of its deliberations, the Synaxis also discussed the subject of the Holy and Great Council, deciding that it should hasten its preparation in order to permit its convocation in the foreseeable future. The Synaxis regretfully ascertained that the impasse created last February in the process of the long-prepared convening of this Council is due to provisions in the Regulations Governing the Panorthodox Preconciliar Consultations regarding unanimous decisions. Therefore, the Synaxis submitted a proposal to His All-Holiness the Ecumenical Patriarch, that he should convene a Synaxis of Their Beatitudes the Patriarchs and Presidents of the Orthodox Autocephalous Churches in order to review these provisions, thereby promptly advancing and fulfilling the preparation of the Great Council.

4. The Synaxis adopted the proposal of the Ecumenical Patriarchate that an encounter of religious leaders in the near future should be held in the region of the Mediterranean, during which a form of ecological “Mediterranean Charter” could be issued and declared as a contribution to the effort for the protection of the natural environment, but also to the peaceful coexistence and cooperation of religions in the region.

5. Furthermore, as a result of recent events within the Orthodox Church, the Synaxis underlined the need for all Orthodox Churches to respect and adhere strictly to the geographical boundaries of their respective jurisdictions, as these have been established by the Sacred Canons and their Founding Constitutions.

Finally, Their Beatitudes the Heads of the Churches and His Grace, the representative of the Patriarchate of Antioch, expressed their gratitude to the Ecumenical Patriarch for the invitation extended to them to visit the Sacred Center of Orthodoxy and deliberate in common on matters concerning their Churches during this critical time, and decided that they should meet more regularly on matters pertaining to the Orthodox Church.

At the Phanar, September 3, 2011″

sursa>

http://www.patriarchate.org/documents/announcement-synaxis-of-their-beatitudes-the-heads-of-the-ancient-orthodox-patriarchates-and-the-church-of-cyprus

~~~+~~~

UPDATE 18 sept. 2011

Mitropolitul Ilarion:

NU VĂ TEMEŢI, SINODUL PAN-ORTODOX NU VĂ REZERVĂ NICIO MARE SURPRIZĂ!

PelerinOrtodox/ 16 septembrie 2011

Într-un interviu publicat în urmă cu câteva zile, Mitropolitul Ilarion de Volokolamsk, preşedintele Departamentului Afacerilor Externe al Patriarhiei Moscovei, a adus lămuriri importante legate de viitorul Mare Sinod Pan-Ortodox, vorbind despre pregătirile legate de acesta, despre obiectivele sale, oferind chiar şi unele detalii de ordin practic. În rândurile de mai jos, serviciul de presa LONews va ofera traducerea integrală a acestui interviu, realizată de contributor Ing. Catalin Ion.

[…]

– Frecvenţa ridicată a reuniunilor dintre Întâistătătorii Bisericilor din această regiune se justifică doar prin circumstanţele politice? La şedinţa Primaţilor, la Istanbul, se vor discuta problemele regionale şi, de asemenea, problemele cu dimensiuni pan-ortodoxe?

– Pusesem această întrebare celor trei Patriarhi. Sanctitatea Sa Patriarhul Bartolomeu a spus că reuniunea este dedicată în primul rând problemelor din Orientul Mijlociu. Patriarhii Antiohiei şi Ierusalimului mi-au confirmat acest lucru. Patriarhul Teofil, de asemenea, a adăugat că, în cadrul întâlnirii, vor putea discuta toate aspectele care îi afecteazăDacă discută şi despre tema Sinodului Pan-Ortodox, eu nu pot şti. Dar cred că problemele pan-ortodoxe urmează să fie discutate de către toate Bisericile Ortodoxe locale, astfel încât să nu se creeze impresia că un grup de Biserici încearcă să ia decizii în numele tuturor Bisericilor locale, în absenţa lor.

– Aţi vorbit despre viitorul Sinod Pan-Ortodox şi despre pregătirea acestuia, cu Patriarhii Antiohiei şi Ierusalimului?

– Da, am abordat această problemă. Este important să se discute cu Întâistătătorul Patriarhiei de Constantinopol şi cu aceste Biserici configuraţia posibilă a Sinodului, tematica sa, modul în care el va reprezenta Bisericile, în ce mod vor fi luate deciziile. Astăzi, în contextul colaborării inter-ortodoxe, singura metodă de luare a deciziilor este consensul; doar acesta poate sta la baza cooperării între Bisericile Ortodoxe locale. Acesta este metoda de rezolvare a problemelor, în spiritul iubirii fratesti şi armoniei, pentru a lămuri problemele aflate în litigiuRecent, câteva voci s-au ridicat, propunând să se renunţe la această metodă. Pentru unii, deciziile conferinţei inter-ortodoxe ar trebui să fie luate prin asigurarea unei majorităţi simple. O schimbare atât de radicală în activitatea organismelor inter-ortodoxe ar avea consecinţe serioase: în cazul în care o Biserică s-ar pronunţa împotriva unei anumite decizii iar opinia sa ar fi ignorată prin vot, atunci am asista în mod inevitabil la divizări ale familiei Bisericilor Ortodoxe. Şi, dacă divizarea nu este depăşită, în mod clar aceasta se va răsfrânge în mod direct şi asupra Sinodului Pan-Ortodox. Prin urmare, este imposibil să se propună astăzi orice altă metodă în afara consensului.

[…]

– În opinia dumneavoastră, unde şi când ar putea avea loc Sinodul Pan-Ortodox?

– Sanctitatea Sa Patriarhul Bartolomeu şi-a exprimat speranţa că acest Sinod ar trebui să aibă loc la Istanbul, în biserica Sf. Irina, unde a avut loc, în anul 381, şi Sinodul al II-lea Ecumenic. Cred că acest Sinod ar putea avea loc în viitorul apropiat, cu condiţia să fi fost discutate şi rezolvate toate problemele legate de reprezentare, protocol şi ordinea de zi.

– Putem spune că, dacă s-ar fi ajuns la un acord privind toate aceste aspecte, Patriarhia Moscovei s-ar pronunţa astăzi pentru convocarea Sinodului?

Ne declarăm în favoarea convocării Sinodului, date fiind problemele cu care se confruntă astăzi Biserica Ortodoxă din întreaga lume, întrucât trebuie să se facă auzită vocea unităţii şi a solidarităţii Ortodoxiei. Acesta este motivul pentru care este foarte important să fie depăşite toate diferenţele, în etapa pregătitoare, astfel încât viitorul Sinod să fie un factor unificator, nu un factor de dezbinare. Prin urmare, este imperativ ca, aşa după cum se şi practică deja în colaborarea inter-ortodoxă, varianta consensului să rămână singura metodă de luare a deciziilor.

– Unii reprezentanţi ai lumii ortodoxe se aşteaptă la altceva: cel de-al VIII-lea Sinod Ecumenic să se întrunească şi să suprime toate deciziile celor 7 Sinoade precedente…

– Aceste temeri sunt nefondate. În primul rând, pentru că Sinodul nu va lua nicio decizie care să nu fi fost deja formulată pe parcursul ultimilor cincizeci de ani de către Comisia pregătitoare. Deciziile Comisiei pregătitoare sunt cunoscute, nu le ascunde nimeni: documentele şi protocoalele întâlnirilor din cadrul acestor comisii pot fi puse la dispoziţia celor care doresc asta. O mare parte din documentele Comisiei pregătitoare a fost publicată chiar şi în Jurnalul Oficial al Patriarhiei Moscovei, în anii 1970-1980. În plus, în cazul în care va fi luată decizia convocării Sinodului Pan-Ortodox (mi-ar plăcea să subliniez, şi ar tebui să reţineţi, că această decizie nu poate fi luată decât de către toate Bisericile Ortodoxe locale), toate temele care au fost discutate în cincizeci de ani vor fi studiate din nou. Acesta va face doar corecţiile necesare, ţinând seama de circumstanţe; deciziile luate vor fi cunoscute în avans: nu există niciun motiv să ne aşteptăm la surprize din partea acestui Sinod.

Putem spune că respectarea principiului consensului în desfăşurarea Sinodului ar exclude orice decizie care ar putea fi luată împotriva Sfintei Tradiţii Bisericesti, după cum se temeau unii dintre credincioşi?

Da, este exclus, deoarece principiul consensului necesită acordul tuturor Bisericilor în faţa deciziei. Daca o Biserică nu este de acord, ea are motivele ei, motive bazate pe Tradiţia unei Biserici locale în special. Trebuie spus că nu există nicio diferenţă doctrinară sau niciun dezacord în domeniul dreptului canonic între Bisericile Ortodoxe locale. Toate dificultăţile cu care ne confruntăm sunt, în primul rând, de ordin politic. Ele pot fi depăşite printr-un dialog între Bisericile locale, între care au intervenit dezacorduri, sau la nivel inter-ortodox. În ceea ce priveşte cele 10 teme introduse pe ordinea de zi a Sinodului Pan-ortodox, sunt cele din cei 50 de ani şi am ajuns deja la un acord asupra a 8 dintre ele. Ultimele două sunt de ordin, aş spune, tehnic. Acestea se referă la semnarea unui tomos privind autocefalia, în cazul în care aceasta se acordă unei Biserici, şi la ordinea în care Bisericile sunt trecute pe listele oficiale de pomenire, diptice. Aceste probleme, aş dori să subliniez în mod special, nu au nicio dimensiune doctrinară, putând fi rezolvate în urma Sinodului Pan-Ortodox.

– lucrare – traducere, interpretare si redactare, pentru serviciul LONews, contributor: Ing. Catalin Ion

sursa:http://stiri.lacasuriortodoxe.ro/news/pf-parinte-patriarh/mitropolitul-ilarion-sinodul-pan-ortodox-nu-ne-rezerva-nicio-mare-surpriza.html

sursa>

http://acvila30.wordpress.com/2011/09/16/mitropolitul-ilarion-nu-va-temeti-sinodul-pan-ortodox-nu-va-rezerva-nicio-mare-surpriza/

foto>

http://www.buzznews.ro/wp-content/uploads/2011/06/ilarion.jpg

Această prezentare necesită JavaScript.

 

Etichete: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Patriarhia Română menţine comuniunea şi promovează dialogul cu Patriarhia Ierusalimului

Basilica.ro / 20 mai 2011

În şedinţa de lucru care a avut loc la Reşedinţa patriarhală în zilele de 19 şi 20 mai 2011, sub preşedinţia Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a analizat hotărârile Sfântului Sinod al Patriarhiei Ierusalimului postate pe site-ul oficial în ziua de 9 mai 2011 şi consideră că aceste hotărâri contravin spiritului comuniunii frăţeşti între Bisericile Ortodoxe surori.

Cu toate acestea, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române nu întrerupe comuniunea cu Patriarhia Ierusalimului.

Ca atare, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a desemnat o delegaţie formată din Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Onorific Nifon, Arhiepiscopul Târgoviştei, Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Onorific Ioan, Episcopul Covasnei şi Harghitei, Preasfinţitul Părinte Vincenţiu, Episcopul Sloboziei şi Călăraşilor şi Preasfinţitul Părinte Ciprian Câmpineanul, Episcop vicar patriarhal, cu mandatul de a purta un dialog oficial cu Patriarhia Ierusalimului pentru soluţionarea acestei probleme.

Biroul de presă al Patriarhiei Române

sursa>

http://www.basilica.ro/ro/stiri/bpatriarhia_romana_mentine_comuniunea_si_promoveaza_dialogul_cu_patriarhia_ierusalimuluib_8145.html

 

Etichete: , , , , , , , , , , , , , , , ,

Presa Ortodoxa din Grecia despre demersurile provocatoare ale Patriarhului Ecumenic şi ale Patriarhului Ierusalimului

[Ca sa vezi, Presa Ortodoxa din Grecia il acuza pe Patriarhul Ecumenic Bartolomeu si pe Patriarhul Ierusalimului Teofil de lipsa de patriotism! Pe primul din cauza ecumenismului exacerbat pe care-l practica chiar la Fanar, incalcand canoanele (va sa zica ecumenismul bate elenismul), iar pe cel de-al doilea ca e rusofil, fiindca le permite rusilor sa primeasca Sfanta Lumina si grecilor nu, si pentru ca a decis indepartarea steagurilor grecesti de la patriarhie si de la manastiri, deoarece: „Patriarhia primeşte vizitatori din toate statele lumii şi prezenţa steagului grecesc ar constitui… o notă discordantă” si ca: „Patriarhia Ierusalimului trebuie să fie Patriarhia tuturor ortodocşilor şi nu doar a grecilor„. Drept urmare, antologic, grecii se intreaba nostalgic: „Unde-ţi este puterea şi patriotismul, Teofile?”. Ultima parte a articolului este o mostra de elenism in starea lui pura, pentru care orice fel de comentariu in plus este de prisos – dan.camen.]

Demersuri provocatoare ale Patriarhului Ecumenic şi ale Patriarhului Ierusalimului

Preluare de la 

GraiulOrtodox.wordpress.com / 19 mai 2011

  • Patriarhul Ecumenic a permis unui „cleric” papist şi unuia armean (neortodocşi – eretici) ca la Vecernia Iubirii de anul acesta să citească Evanghelia şi să intre prin uşile împărăteşti în altarul bisericii patriarhale a Sfântului Gheorghe.
  • Patriarhul Ierusalimului, pe 25 martie a „coborât” steagul grecesc de pe Patriarhie şi de pe sala tronului patriarhal. În declaraţiile sale a subliniat că trebuie coborât steagul grecesc şi de pe mănăstirile Patriarhiei Ierusalimului.
  • Un comportament inadmisibil faţă de pelerinii ortodocşi greci în timpul Săptămânii Mari. I-au îngrămădit în curtea bisericii Sfinţii Constantin şi Elena şi au urmărit coborârea Sfintei Lumini pe un ecran video. La mila tâlharilor mănăstirile.

Ortodoxia elenofonă se confruntă cu noile provocări ecumeniste ale Patriarhului Ecumenic, kir Bartolomeu, dar şi cu demersurile provocatoare ale Patriarhului Ierusalimului, kir Theofil. Primul, la celebrarea (Vecerniei) iubirii care s-a săvârşit în biserica patriarhală a Sfântului Gheorghe a permis „preoţilor” neortodocşi să rostească Evanghelia în limba lor. Unul dintre „preoţi” era papistaş, iar altul armean. Pe pagina de internet a Patriarhiei Ecumenice sunt menţionate numele lor, există chiar şi fotografiile respective. Un Mitropolit ortodox antipapistaş al Bisericii Greciei, care a urmărit întreaga Vecerniei Iubirii la televizor (transmisă în direct) ne-a spus că atât clericul papistaş, cât şi cel armean (amândoi purtau veşmintele „Bisericii” lor) după Evanghelie au intrat prin Uşile Împărăteşti în Sfântul Altar. Practic, la Vecernia Iubirii am avut de-a face cu împreună-rugăciune cu eretici şi participare activă a acestora la slujba ortodoxă. Se vădeşte faptul că ecumenismul Patriarhului Ecumenic nu are limită. S-a autoproclamat mai presus de sfintele canoane, care interzic împreună-rugăciunea cu ereticii. Dispreţuieşte sfintele canoane şi provoacă poporul lui Dumnezeu. (…) Întreaga Biserică Ortodoxă slavofonă îl contestă, cu excepţia Patriarhului Ortodox al Serbiei care este dirijat de americani. De asemenea, mulţi Mitropoliţi ai Bisericii Greciei şi mulţi stareţi de mănăstiri din Grecia îl contestă pe Patriarhul Ecumenic. Contestatarii lui din rândul Ortodoxiei elenofone, îl caracterizează drept îndârjit în planurile sale ecumeniste, provocator de crize multilaterale pentru satisfacerea „eu-lui” său şi tăvălug al sfintelor canoane pe care le afirmă formal, dar în realitate le încalcă permanent. Ceea ce este foarte grav, Patriarhul Ecumenic zdruncină încrederea poporului lui Dumnezeu faţă de persoana sa.

Un Mitropolit al Bisericii Greciei spune în acest sens: dacă Patriarhul Ecumenic ar fi avut turmă în Turcia este sigur că ar fi trimis-o în braţele Patriarhiei Moscovei, care doreşte să devină „a treia Romă”, pentru că în ultima vreme Patriarhul Bartolomeu se îngrijeşte pe de o parte să „joace” în curtea Ministerului de Externe al Rusiei, iar pe de alta, în declaraţiile şi acţiunile jonglează cu sfintele canoane.

Patriarhul Ierusalimului

Pe de altă parte, Patriarhul Ierusalimului, kir Theofil a procedat la „coborârea” steagului grecesc de pe Patriarhie şi de pe sala tronului patriarhal, dând şi declaraţii prin care justifică demersul său. Ziarul «Τὸ Παρὸν» (Prezentul) din data de 1 mai 2011 înfierează atât atitudinea Patriarhului Ierusalimului, cât şi tratarea inadmisibilă a ortodocşilor greci care au venit la Ierusalim pentru Săptămâna Mare şi pentru Învierea Domnului nostru. Ziarul, care se ocupă cu chestiuni bisericeşti, scrie următoarele:

„Incredibil, dar adevărat: Patriarhul Ierusalimului, kir Theofil, eufemistic numit grec-ortodox, a coborât steagul grecesc de pe Patriarhie şi de pe sala tronului patriarhal cu puţin înainte de 25 martie, cu justificarea că Patriarhia primeşte vizitatori din toate statele lumii şi prezenţa steagului grecesc ar constitui … o notă discordantă.

În interviul său Patriarhul Theofil a spus că steagul grecesc ar trebui coborât şi de pe mănăstirile care aparţin Patriarhiei! În acelaşi interviu Prea Fericitul Theofil a subliniat că Patriarhia Ierusalimului trebuie să fie Patriarhia tuturor ortodocşilor şi nu doar a grecilor, prin urmare steagul grecesc este o provocare. A încercat chiar să tatoneze şi poziţia stareţilor mănăstirilor Patriarhiei Ierusalimului, îndemnându-i să facă şi ei acelaşi lucru, dar a „încasat” nişte refuzuri atât furioase, încât nu a mai încercat să o facă.

Merită semnalat că cel mai mare procent al vizitatorilor în Ţara Sfântă aparţine ruşilor. Părinţii greci se împuţinează tot mai mult, spre deosebire de ortodocşii arabi care se înmulţesc şi au şi o prezenţă oficială la liturghii, care până acum erau săvârşite de părinţii greci.

În acelaşi timp, puţinii monahi şi părinţi aghiotafiţi trimit SOS-uri pentru lipsa de oameni care macină Patriarhia grec-ortodoxă; nu există suficienţi oameni care să slujească cele mai importante locuri de pelerinaj sau să săvârşească slujbele solicitate.

Grecii, „ţapi ispăşitori” chiar şi în Săptămâna Mare

Semnificativ pentru climatul antigrecesc pe care l-a impus Theofil la Patriarhie este reportajul realizat de Maria Andreou, care s-a aflat acolo în zilele sfinte:

300 de greci au fost de Paşti la Ierusalim şi, câtă vreme ar fi fost de aşteptat ca ei să fie primii care să intre în Sâmbăta Mare la amiază în Biserica Învierii ca să vadă pogorârea Sfintei Lumini, din păcate privilegiul acesta l-au avut ruşii, pentru că, după cum se pare, Putin a găsit modul de a cumpăra chiar şi locurile de pelerinaj, în timp ce Patriarhul Ierusalimului Theofil este caracterizat de mulţi din Israel ca rusofil

Şi marea nedumerire este: ce face Ministerul de Externe Elen care subvenţionează Patriarhia Ierusalimului? Ştie Ministerul de Externe că grecii care s-au aflat la Ierusalim au fost îngrămădiţi în curtea bisericii patriarhale Sfinţii Constantin şi Elena de la ora 5 dimineaţa până la 3 după-amiaza, în picioare, în vânt şi în soare şi nu li s-a permis intrarea în Biserica Învierii, nici măcar în turlă de unde se vede Preasfântul Mormânt. Dar, ceea ce este încă mai grav, nici în Biserica Sfinţilor Constantin şi Elena nu au putut intra ca să se împărtăşească după 40 de zile de post, cu rezultatul că mulţi dintre ei au pierdut atunci dumnezeiasca împărtăşanie?

Îngrămădiţi în curtea bisericii Sfinţilor Constantin şi Elena, grecii ortodocşi au văzut pogorârea Sfintei Lumini pe un ecran video. Dimpotrivă, ruşii vechi-calendarişti s-au purtat în sfânta biserică precum barbarii. Împingeau, strigau, puneau genţi, haine, bijuterii pe locul pogorârii de pe Cruce, întocmai ca nişte păgâni, în timp ce în ziua procesiunii cu epitaful, în momentul când au căzut flori din coş, s-au repezit ca nişte ieşiţi din minţi ca să le ia, aproape aruncându-l jos pe Patriarh, în timp ce candelele de deasupra locului pogorârii de pe Cruce se mişcau haotic…

Sunt cel puţin inadmisibile toate câte se petrec în Biserica Învierii: cu armenii care intră călare unul peste altul purtând instrumente de percuţie, cu sârbii care cară cruci uriaşe, ruşii care îi calcă în picioare pe toţi şi put de sudoare, catolicii care pun orga la maxim, etiopienii care strigă şi ciprioţii care dau mită ca să ia permis pentru a vedea Sfânta Lumină!

Nu există cucernicie, nu există bunul simţ elementar, poliţiştii evrei îi împing pe toţi ca pe nişte animale, cei 130 de monahi aghiotafiţi se încaieră cu pelerinii ruşi care cântă pe ruseşte asurzitor, cu rezultatul că în seara Învierii nu a mai auzit nimeni „Hristos a înviat”!

Mare neplăcerea şi dezamăgirea grecilor care s-au aflat în zilele sfinte ale dumnezeieştilor Patimi la Ierusalim pentru toate câte au văzut, cu atât mai mult cu cât şi-au amintit de marea evlavie care exista în bisericile greceşti, şi mare a fost mâhnirea lor, atunci când au conştientizat că trebuie să dea mită pentru a vedea Sfânta Lumină care vine din cer ca un fulger albastru sau ca vesele mingi albastre şi aprinde instantaneu candelele stinse ale Bisericii.

Nu, iubiţi părinţi, nu dăm mită pentru Hristos! Aţi ajuns în punctul să îi faceţi pe greci să se dedea la gesturi umilitoare: să rămână ascunşi în chiliile monahilor greci, pe sub paturi, prin dulapuri, din seara Vinerii Marii şi să iasă afară tiptil abia la amiază în Sâmbăta Mare… Ruşine! Iar pe de altă parte Putin plăteşte toate cheltuielile pelerinilor ruşi, ca să umple până la refuz Biserica Învierii. Şi toate astea se întâmplă atunci când Sfânta Lumină se aprinde în mâinile Patriarhului grec. Unde-ţi este puterea şi patriotismul, Theofile? De ce nu pui piciorul în prag, ca să intre în biserică toţi grecii care sunt pelerini respectabili şi nu se poartă ca nişte idolatri? Unde este Ministerul de Externe grec care îi lasă pe pelerinii greci la ora 4:30 dimineaţa în afara porţilor Ierusalimului să fie batjocoriţi de poliţiştii evrei, (…)? Şi după mult sta în picioare şi suferinţe să ajungă la biserica Sfinţilor Constantin şi Elena şi nu în Biserica Învierii?

Am vizitat în opt zile toate locurile de pelerinaj, din Betania, din Tiberiada, din Ierihon, din Galileea, Nazaret, Betleem şi toţi monahii greci pe care i-am întâlnit aveau grozave reproşuri împotriva Patriarhiei care nu îi susţine economic, în timp ce ei mănâncă din plin bătaie şi de la musulmani, şi de la evrei, ca să păstreze locurile greceşti de pelerinaj şi să nu le ia arabii şi să le facă geamii sau proprietăţi, iar evreii, sinagogi. Adevăraţi eroi, luptători.

Ciprioţii însă se îngrijesc de monahii şi de mănăstirile lor! Cu mare mâhnire ne-am întors de la Ierusalim. Încă şi în Vinerea Mare, când preotul a ieşit din Pretoriu – închisoarea lui Hristos – cu Crucea în mâini, era cât pe ce să devenim devenit Poarta 7 [stadion al echipei de fotbal Olimpiakos n.tr.]! De ce această barbarie? Şi de ce Grecia îl lasă pe Putin să exploateze în scopuri politice internaţionale sfinţenia Ierusalimului? „Păcătuit-am, Dumnezeul meu …”

La mila tâlharilor, mănăstirile greceşti

La mila răufăcătorilor şi a tâlharilor de orice neam şi religie se află mănăstirile greceşti care funcţionează de sute de ani în aceste regiuni care intră în jurisdicţia Patriarhiei Ierusalimului.

Mănăstirile acestea primesc la intervale de timp foarte regulate atacuri ale tâlharilor, care vor să le ia darurile şi banii şi nu sunt deloc protejate … Patriarhia le-a părăsit, în timp ce pentru Ministerul de Externe elen se pare că ele … nu există!

Astfel, netulburaţi, tâlharii le „vizitează” foarte des, înşfacă tot ce găsesc şi îi chinuiesc până la tortură pe părinţii şi pe monahii fără nici o putere, care sunt unicele faruri ale elenismului şi ale ortodoxiei în pustiurile Asiei Mici. Şi simplul fapt că în adâncurile pustiului se găsesc de veacuri mănăstiri care ridică în fiecare zi steagul grecesc şi fac simţită prezenţa grecească în aceste regiuni ar trebui să-i fi sensibilizat pe cei competenţi ca să le păzească precum lumina ochilor. Însă, din păcate, aşa ceva nu se întâmplă.

În mod reprezentativ, ne referim la două mănăstiri care au intrat în „vizorul” tâlharilor. Una este Mănăstirea Ispitirilor de pe Muntele Carantaniei, care se află în apropierea Ierihonului.

Stareţul mănăstirii, Gherasim, numai în ultimul an a căzut de cel puţin cinci ori victima tâlharilor. Monahul de 75 de ani care trăieşte acolo de 25 de ani, în urmă cu puţine zile a rămas legat la gură şi la mâini 24 de ore încheiate, în timp ce tâlharii mai întâi i-au pus cuţitul la gât ameninţându-l că îl vor gâtui dacă nu le spune unde se află cheile bisericii, ca să intre şi să ia icoanele şi obiectele de mare valoare pe care le-ar fi găsit.

Stareţul a telefonat la autorităţile competente, dar nimeni nu îi dă importanţă, atât timp cât guvernul nostru nu exercită nici o presiune pentru protecţia cetăţenilor greci, aşa cum este dator să o facă. Acelaşi lucru se întâmplă şi cu mănăstirea Martei şi Mariei care se află în Betania, puţin în afara Ierusalimului.

Monahiile sunt nevoite să se apere singure, punând grilaj de sârmă ghimpată la zidurile împrejmuitoare, pentru că răufăcătorii se caţără noaptea ca să intre în mănăstire. De nenumărate ori au cerut ajutor de la autorităţi şi de la Patriarhie, dar până acum nimeni nu a solicitat protejarea monahiilor de către statul Israel sau de către administraţia palestiniană.

Astfel, oamenii care şi-au consacrat viaţa ca să păzească locurile de pelerinaj grec ortodoxe devin victime ale musulmanilor fanatici, ale răufăcătorilor care nu ezită, mulţi dintre monahi pierzându-şi viaţa …”

Ὀρθόδοξος Τύπος, 6.05.2011, nr. 1877, pp. 1, 7                Traducere Mihail Ilie

sursa>

http://graiulortodox.wordpress.com/2011/05/19/demersuri-provocatoare-ale-patriarhului-ecumenic-si-ale-patriarhului-ierusalimului/ 

foto>

http://theorthodoxchurch.info/blog/news/2010/04/patriarch-theophilos-of-jerusalem-at-the-phanar-snaps/

http://2.bp.blogspot.com/_qpE5hNwi618/S9ZBYxAK-EI/AAAAAAAAGPI/pwQ7SNDE-vc/s400/theophilos+holy+light.jpg

 
3 comentarii

Scris de pe mai 19, 2011 în articole, diverse, ecclesia, Ecumenisme, Vesti

 

Etichete: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Pentarhia şi unitatea ortodoxă

Preluare de la

PresaOrtodoxa.wordpress.com / 15 mai 2011

Unele din evenimentele recente denotă fisuri subterane în relaţiile dintre bisericile ortodoxe locale şi Patriarhia Ecumenică, precum şi întreruperea făţişă a comuniunii dintre Patriarhia Ierusalimului şi Patriarhia Română. Este vorba de o epistolă-invitaţie a Patriarhului Ecumenic şi de scandalul bisericii din Ierihon, evenimente care ameninţă să arunce în aer unitatea Ortodoxiei. Pentru mulţi, cele două evenimente au semnificaţii similare.

Desigur, în alte împrejurări, dacă ar fi existat bunăvoinţă, lucrurile s-ar fi putut rezolva în 24 de ore. După cum mărturisesc clerici cu experienţă, conflictele recente nu constituie decât pretexte în spatele cărora se ascund alte interese, confruntări eteroclite, puncte de vedere şi scopuri divergente.

Două categorii

Într-una din zilele de Paşti, Patriarhul Ecumenic a convocat la Fanar, la sfârşitul lunii august, întâistătătorii Bisericilor Alexandriei, Antiohiei, Ierusalimului şi Ciprului pentru o consultare privind evoluţia evenimentelor în Orientul Mijlociu. În afara discuţiilor pe această temă, sinodul arhieresc va dezbate şi soarta viitorului Sinod Panortodox, strategia pe care o aplică Biserica Rusiei, dar şi recentele contre dintre Biserica României şi cea a Ierusalimului.

Disconfortul produs de apariţia în presă a epistolei Patriarhului Bartolomeu a fost major şi s-a datorat, în principal, neinvitării reprezentanţilor celorlalte Biserici autocefale. Dreptul participării, spune Patriarhia Ecumenică, îl au doar Bisericile care au fost instituite prin hotărâri ale Sinoadelor Ecumenice. Prin această mişcare, Patriarhia Ecumenică desparte Bisericile Ortodoxe în două categorii, defavorizând astfel unitatea ortodoxă. Unii ierarhi consideră că Fanarul nu ar trebui să separe conducătorii Bisericilor în întâistătători şi „de-ai doilea”-stătători, îndeosebi pentru faptul că, la recenta întrunire inter-ortodoxă de la Geneva, pe tema Autocefaliei Bisericilor, au fost atâtea şi atâtea probleme.

„Întâistătătorii care vor participa la sinodul din Fanar nu reprezintă nici măcar 10% dintre credincioşii ortodocşi”, considera un Mitropolit cu turmă mare din Vest. Prin această hotărâre, Patriarhia Ecumenică desfiinţează principiul sinodalităţii şi creează un precedent care ar putea leza ireparabil unitatea ortodoxă.

Pentru un hotel

Cealaltă problemă majoră care a împărţit în două tabere comunitatea ortodoxă internaţională este conflictul dintre Patriarhia Ierusalimului şi Patriarhia Română. În urmă cu puţine zile, Patriarhia Ierusalimului a recurs la o acţiune extremă şi a întrerupt comuniunea cu Biserica Română, caterisind reprezentantul Patriarhiei Române la Locurile Sfinte, aducând învinuiri de intruziune pe teritoriul lor şi luând cele mai drastice măsuri posibile în relaţiile dintre Bisericile Ortodoxe. Acest lucru, spun unii, a intenţionat tăierea poftei altor Biserici (mai ales celei Ruse) de a acţiona similar. În prealabil, Patriarhul Ierusalimului, Theofilos, nu a aprobat cererea Patriarhului României, Daniil, de a-şi da binecuvântarea pentru a intra în funcţiune biserica şi hotelul din Ierihon construite de Biserica Română pe teritoriul aflat în jurisdicţia Patriarhiei Ierusalimului. La rândul său, Patriarhul Daniel l-a acuzat pe Theofilos de superficialitate, subliniind faptul că biserica în cauză a început să fie ridicată în anii `90, în urma acordului dintre Patriarhului Ierusalimului din acea vreme, Diodoros şi Patriarhul României, Teoctist. S-a precipitat nefast Patriarhul Ierusalimului, consideră Patriarhia Română, deoarece nu a aşteptat găsirea unei soluţii comune, după cum au căzut de acord reprezentanţii celor două Biserici cu ocazia unei întâlniri în luna mai.

Apărut în Romfea, 15 mai 2011; traducere> Presa Ortodoxa de limba greaca 

sursa>

http://presaortodoxa.wordpress.com/2011/05/15/pentarhia-si-unitatea-ortodoxa/

 

Etichete: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Patriarhia Ierusalimului a RENEGAT Biserica Ortodoxă Română. Ce se află pe cei 3.000 de metri de teren de la care a început RĂZBOIUL

Gandul.info / 11 mai 2011

„Este o şicană sau o nevoie de bani la mijloc. Cine ştie ce vor să obţină de la Patriarhia Română” explică pentru gândul Ion Antonescu, proprietarul primei agenţii de turism care i-a dus după 1990 pe români în pelerinaj în Ţara Sfântă.

Antonescu nu-şi explică altfel decizia Patriarhiei Ierusalimului de a rupe legăturile cu Patriarhia Română şi nu crede în motivul invocat – că aşezământul românesc de la Ierihon a fost construit fără binecuvântarea Patriarhiei de la Ierusalim. „E absurd. Nu poţi spune că ai văzut doar de câteva luni o construcţie care există de 11 ani„, mai spune Ion Antonescu, fost secretar de stat la Ministerul Culturii.

40.000 de români merg anual în pelerinaj în Ţara Sfântă

Aşadar, „mărul discordiei” este un aşezământ alcătuit dintr-o biserică, un paraclis, o casă de oaspeţi pentru pelerini şi o bibliotecă, toate ridicate pe un teren de 3.000 de metri pătraţi şi finalizate în proporţie de 95%, potrivit lui Antonescu. Anual, aici ajung peste 40.000 de turişti, potrivit statisticilor Ministerului de Turism din Israel, iar 10% dintre ei se cazează la arhondaric, în casa de oaspeţi a aşezământului, în special cei care vizitează Ierihonul prin birourile de pelerinaj ale Patriarhiei Române. 4.000 de români dorm aici într-un an, potrivit estimărilor şi sunt cazaţi în casa de oaspeţi structurată pe trei niveluri. Cu toţii dorm în cele 50 de camere clasificate la 2 stele, cu două sau trei paturi după caz, dotate cu aer condiţionat şi baie. Toate însă au terasă, de la care „se vede tot Ierihonul cu livezile sale bogate de arbori cu fructe exotice recunoscute pentru aroma lor în tot Israelul”, potrivit site-ului aşezământului. „De asemenea se pot vedea şirul munţilor dimprejur şi de dincolo de Iordan până la Marea Moartă. Priveliştea minunată văzută de aici ne prezintă, după cuvântul Scripturii, toate împărăţiile lumii şi slava lor„.

Un aşezământ construit pe o donaţie

Iniţial, construcţia aşezământului românesc a început pe un teren de 800 de metri pătraţi, donaţie de la român stabilit în Ierihon. El a lăsat prin testament Patriarhiei Române pământul, „cu scopul de a servi ca metoc”, un aşezământ dedicat pelerinilor care vor vizita locurile sfinte. Pentru că terenul nu era suficient, Patriarhia a cumpărat şi pământurile limitrofe, ajungând azi să deţină 3.000 de metri pătraţi pe care se desfăşoară aşezământul.

„Drumul demersurilor şi stăruinţelor diplomatice început de la eliberarea primului act de proprietate şi autorizaţia de construcţie şi funcţionare a Aşezământului din Ierihon şi până la realizarea proiectului şi ridicarea efectivă a construcţiilor ce se pot vedea astăzi, a fost foarte dificil„, se arată pe pagina oficială a aşezământului”. Având în vedere raportul dintre amploarea construcţiilor şi resursele umane şi materiale foarte reduse primite în timp şi cu multe sacrificii, numai providenţa divină ne-a ajutat să realizăm proiectul până la stadiul actual. Nu de puţine ori, în situaţiile limită, au apărut oameni trimişi parcă de Dumnezeu care ne-au ajutat financiar sau cu muncitori sau cu materiale de construcţii pentru a suplini lipsurile apărute”.

Construcţii şi binecuvântări verbale

În 2000 însă este sfinţit altarul paraclisului de la aşezământul de la Ierihon (n.r. unul dintre cele trei pe care Patriarhia Română le are în Ţara Sfântă: Ierusalim, Ierihon şi Iordan) în prezenţa patriarhului român Teoctist, dar şi a altor membri ai Sinodului BOR aflaţi în Ierihon.

Din delegaţie făcea parte şi actualul cap al Bisericii Ortodoxe Române, Prea Fericitul Daniel. Construcţia se ridicase după ce ierarhii români obţinuseră binecuvântarea lui Diodor, patriarhul de atunci al Ierusalimului, a declarat pentru gândul părintele Constantin Stoica, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române. „Fără binecuvântarea patriarhului Diodor nu puteau începe lucrările la aşezământul românesc de la Ierihon. Mai mult, fără binecuvântarea acestuia nu s-ar fi putut face sfinţirea paraclisului respectivului aşezământ de către patriarhul Teoctist şi membri ai Sfântului Sinod„, mai spune acesta.

Cum a început conflictul

În ultimele luni, Patriarhia Ierusalimului a semnalat faptul că nu există niciun acord scris în legătură cu Aşezământul românesc de la Ierihon şi a solicitat Patriarhiei Române să clarifice situaţia acestuia. În acest context, ierarhii români l-au desemnat pe Preasfinţitul Ciprian Câmpineanul, episcop vicar patriarhal, să demareze dialogul cu prelaţii din Israel, unul „bilateral frăţesc între cele două Patriarhii”.

În 9 mai însă, ierarhii români află de pe site-ul oficial al Patriarhiei Ierusalimului că s-au rupt relaţiile cu Patriarhia Română. „E o decizie unilaterală„, explică Constantin Stoica. „Suntem surprinşi de anunţul postat pe site-ul oficial al instiuţiei, cu titlul «Patriarhia Ierusalimului a întrerupt comuniunea cu Patriarhia Română», întrucât suntem la începutul unui dialog„, a mai declarat purtătorul de cuvânt. El a precizat că problema atitudinii Patriarhiei Ierusalimului faţă de Aşezământul românesc de la Ierihon, precum şi relaţiile dintre cele două biserci vor fi discutate în şedinţa de lucru a Sfântului Sinod al BOR din 19-20 mai.

Guvernul a dat 1 milion de lei pentru aşezământul de la Ierihon

În 11 ani, aşezământul de la Ierhon s-a ridicat din donaţii, din contribuţii ale credincioşilor, din investiţii, vânzare de obiecte religioase, dar şi din bani proveniţi de la Guvern. De altfel, Executivul a şi suplimentat, în aprilie 2011, cu un milion de lei bugetul Secretariatului de Stat pentru Culte. Banii provin din Fondul de rezervă aflat la dispoziţia Guvernului, potrivit documentului care a fost publicat în Monitorul Oficial.

„Eu cred că şi bisericile trebuie sprijinite în România. Fără credinţă în Dumnezeu, cred că nimeni din ţara aceasta nu poate face nimic. Este o prioritate la fel cum sunt priorităţile pentru investiţii”, a declarat la acel moment premierul Emil Boc.

sursa>

http://www.gandul.info/news/patriarhia-ierusalimului-a-renegat-biserica-ortodoxa-romana-ce-se-afla-pe-cei-3-000-de-metri-de-teren-de-la-care-a-inceput-razboiul-8262401

 

Etichete: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

“Maica Bisericilor” – târâtă în luptele pentru putere

Gandul.info / 11 mai 2011

Istoria Patriarhiei Ierusalimului începe din anul 451. Peste ea, în cursul vremurilor, au trecut perşii, arabii, cruciaţii, turcii. Astăzi, jurisdicţia Patriarhiei Ecumenice se întinde asupra eparhiilor din Israel, Teritoriile Palestiniene şi Iordania. Fraţia Sfântului Mormânt a avut grija că, din anul înfiinţării (1543) să aducă în fruntea Patriarhiei episcopi greci, deşi creştinii arabi şi-au cerut şi ei, întotdeauna, drepturile, măcar în virtutea faptului că, între cei aproape 100.000 de credincioşi, arabii sunt în majoritate.

Decizia de rupe legăturile cu Biserica Ortodoxa Română vine ca urmare a unui litigiu jurisdicţional. E drept, aşezămintele româneşti de la Ierihon, a căror construcţie a început în urmă cu zece ani, n-au avut niciodată aprobarea scrisă a Sfântului Sinod al Patriarhiei Ierusalimului. Temelia lor a fost pusă pe vremea Patriarhului Diodoros I – un ierarh destul de controversat, mare amator de înţelegeri verbale. În ultimul an an vieţii, suferind, obişnuia să adoarmă în mijlocul câte unei discuţii. Apropiaţii săi spuneau: „Întreabă-l care e cursul shekel/dolar. Se va trezi şi-ţi va răspunde instantaneu”… Irineos I, care i-a urmat, n-a pus niciodată problema asezămintelor de la Ierihon. În 2005, a fost depus din scaun, împotriva tuturor canoanelor (un patriarh nu poate fi îndepărtat, decât dacă împotriva sa există dovezi de blasfemie, de erezie sau în cazul în care – invocând motive de sănătate, acceptă paretisis-ul – adică retragerea de bună voie). Acuzaţiile care i s-au adus lui Irineos I au fost că ar fi pertractat cu nişte investitori evrei din străinătate (probabil americani) vinderea, pe milioane de dolari, a două terenuri ale Bisericii din zona Porţii Jaffa (zona locuită preponderent de arabi). S-a spus atunci că Episcopul de Tabor, actualul Patriarh Teofilos al III-lea, ar fi fost întronizat cu ajutorul… fostului şef al CIA, George Tenet, o rudă îndepărtată a Preafericirii Sale. Cert este că acum fostul Patriarh Irineos I se află, bine păzit, din ordinul lui Teofilos, într-un fel de arest la domiciliu. Şi cert este că parte dintre grecii înşişi cred că actualul Patriarh e necanonic.

De şase ani, de când arhipăstoreşte, Patriarhul Ierusalimului n-a fost tulburat de aşezământul nostru de la Ierihon. Demonstraţia de forţă pe care Teofilos al III-lea o face cu Biserica Ortodoxă Română (care, până în ultimul moment, i-a cerut să dialogheze, să se poată ajunge la o înţelegere) nu e străină de lupta pentru putere care macină Ortodoxia. Unul dintre motive este tot jurisdicţional. Biserica Ortodoxa Rusă – (Teofilos al III-lea e considerat mai mult decât un simpatizant al acesteia, după cei doi ani petrecuţi acolo) – acuză Biserica Ortodoxă Română pentru recunoaşterea Mitropoliei Basarabiei şi a eparhiilor sufragane. Patriarul Kiril visează la a treia Romă, fapt pentru care relaţiile sale cu Patriarhia Ecumenică sunt din ce în ce mai tensionate. La rândul său, Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I îl acuză pe patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, de „tendinţe hegemonice”.

Problema bisericilor ortodoxe din diaspora (care, canonic, ţin de Patriahia de la Constantinopol) s-a acutizat, odată cu migraţia românilor la munca în Vest. Patriarhia Ecumenică se teme de ce se teme şi Patriarhia Ierusalimului: că romanii au intenţia de a-şi crea episcopii în zonele lor de jurisdicţie canonică (respectiv in Europa Occidentala şi în Ţara Sfântă). Toate aceste neînţelegeri izbucnesc acum, când avansează pregătirile pentru Sinodul Panortodox (al VIII-lea Ecumenic), care ar trebui să redeseneze puterea şi zonele de influenţă în lumea Ortodoxă.

Patriarhia Ierusalimului, Maica Bisericilor, e târâtă şi ea în aceste jocuri bizantine.

Lelia Munteanu

sursa>

http://www.gandul.info/puterea-gandului/maica-bisericilor-tarata-in-luptele-pentru-putere-8262448

 
 

Etichete: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Patriarhia Ierusalimului a intrerupt comuniunea cu Patriarhul Daniel al Romaniei

[Doua chestiuni sunt neclare la acest comunicat patriarhal: prima este legata de intreruperea comuniunii – desi titlul spune ca Patriarhia Ierusalimului intrerupe comuniunea cu toata Patriarhia Romana, continutul comunicatul arata ca, de fapt, este intrerupta comuniunea doar cu Patriarhul Daniel si Arhim. Ieronim Cretu, superiorul asezamintelor romanesti de la Ierusalim si Ierihon (slujitor cu care Patriarhia Ierusalimului, din aceeasi pricina, nu mai avea demult comuniune), dar credinciosii romani piosi pot in continuare sa frecventeze Tara Sfanta si bisericile Patriarhiei Ierusalimului, adica, cu alte cuvinte, cu ei nu este intrerupta comuniunea, daca poposesc in lacasurile grecesti. A doua chestiune neclara: caterisirea Arhim. Ieronim Cretu – din cate stiu acest lucru nu se poate face de catre greci, deoarece el este slujitor/ reprezentantul Patriarhiei Romane, si nu al Patriarhiei Ierusalimului. Este, deci, impropiu spus ca Patriarhul Teofil l-a „caterisit” pe Arhim Ieronim, ci doar ca a intrerupt comuniunea cu el, cum deja era stiut de mult timp. De asemenea, comunicatul de presa arata partinitor doar scrisoarea Patriarhului Teofil catre partea romana si nu si raspunsul cu argumentele Patriarhului Daniel trimis prin PS Cirpian Campineanul, care s-a deplasat personal pentru acest lucru in luna aprilie in Israel, raspuns in care PF Daniel, considera partea greaca, n-a căutat, nici n-a dorit o „rezolvare canonică a problemei şi păstrarea unităţii în Hristos”, oferind, spun in mod jignitor grecii, „doar argumente slabe şi netemeinice pentru legalizarea şi stabilizarea stării create”. In acelasi timp, se spune indirect ca intreruperea comuniunii nu este definitiva, ci doar „pentru restabilirea comuniunii canonice şi bisericeşti prin respectarea rânduielii bisericeşti”. Totodata, cu de la sine putere si nu in spirit ecumenic – sobornicesc, Patriarhia Ierusalimului catalogheaza situatia in care se afla asezamantul romanesc din Ierihon ca fiind una „antincanonica”, prin care se incalca „hotărârile Sinoadelor Ecumenice şi Locale”, lucru pe care doar un Sinod al Intaistatatorilor bisericilor ortodoxe locale l-ar putea stabili, sau un eventual Sinod Panortodox. Cred ca un raspuns oficial al Patriarhiei Romane in aceasta problematica mai devreme de reuniunea Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane din 19-20 mai a.c. nu o sa vedem, lucru normal, dealtfel, mai ales daca ne gandim ca acest comunicat de presa al Patriarhiei Ierusalimului survine in urma unei sedinte sinodale – dan.camen.]

~~~+~~~

Patriarhia Ierusalimului a intrerupt comuniunea cu Patriarhia Romana

Preluare de la

Pelerin Ortodox / 9 mai 2011

Sfântul şi Sfinţitul Sinod al Patriarhiei Ierusalimului întrunindu-se astăzi, luni, 26 aprilie/9 mai 2011, în şedinţa sa regulată, a analizat printre alte teme şi soluţionarea problemei bisericii ridicate anticanonic în Ierihon de către Patriarhia României.

Sfântul şi Sfinţitul Sinod cercetând detaliat şi în profunzime această problemă, într-un singur glas şi cu tristeţe a hotărât întreruperea pomenirii Preafericitului Patriarh al României, kir Daniel şi caterisirea reprezentantului Patriarhiei României în Ierusalim, Părintele Arhimandrit Ieronim Creţu.

Motivele pentru luarea unei astfel de hotărâri sunt că în ultimii ani ai deceniului 1990, Patriarhia României a început şi a finalizat construirea unei biserici cu hotel în Ierihon, fără aprobarea canonică a Patriarhiei Ierusalimului, în jurisdicţia căreia se află Ţara Sfântă.

Patriarhia Ierusalimului se află într-o poziţie dificilă din cauza acestui lucru. A văzut graniţele sale canonice, consfinţite de Sinoadele Ecumenice şi Locale, ameninţate samavolnic şi nedisimulat în faptă.

Patriarhia Ierusalimului a explicat Patriarhiei României că dacă afirmaţia ei că biserica aceasta a fost construită pentru pelerinii din România în Ţara Sfântă e acceptată, ea va transforma jurisdicţia Patriarhiei Ierusalimului în câmp deschis pentru toate Bisericile Ortodoxe pentru ridicarea de biserici, câteva dintre ele deja cerând acest lucru.[deci nu suntem singurii, si alte biserici ortodoxe surori ar dori reprezentante in Tara Sfanta… – n.m]

Deoarece, cu toate acestea, Patriarhia României nu a arătat sensibilitatea bisericească necesară, Patriarhia Ierusalimului l-a pus întru neîmpărtăşire pe cel ce şi-a asumat şi a dus până la capăt această iniţiativă, Arhimandritul Ieronim Creţu, reprezentantul Patriarhiei României în Ţara Sfântă, ier recent pentru a impulsiona rezolvarea problemei, Preafericirea sa Părintele nostru şi Patriarhul Ierusalimului kir Theofilos a trimis către Preafericitul Patriarh al României kir Daniel următoarea scrisoare, în care se expun analitic toate laturile acestei probleme şi poziţia Patriarhiei Ierusalimului:

„Preafericitului Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, Locţiitor al Cezareeei Capadochiei, Mitropolit al Ungrovlahiei şi Arhiepiscop al Bucureştilor kir Daniel, frate iubit în Domnul şi coliturghisitor al Smereniei Noastre, sfântă îmbrăţişare în Hristos Iisus.

În zilele predecesorilor Noştri, fericitul întru adormire Patriarh al Ierusalimului Diodor şi fericitul întru adormire Patriarh al României Teoctist, s-a luat de către Patriarhia României iniţiativa ridicării unei sfinte biserici în Ierihon, cu locuinţe de hotel în jurul ei, fără aprobarea şi permisiunea canonică a Bisericii Locale a Sfintelor Locuri, adică a Patriarhiei Noastre a Ierusalimului.

Împotrivirile şi protestele Patriarhiei Noastre nu au putut să întrerupă ridicarea bisericii respective. Dimpotrivă, acestea au fost ignorate şi biserica s-a finalizat, iar astăzi şi funcţionează.

Preafericirea Voastră, deosebit de onorată şi profundă, distinsă prin pregătirea şi educaţia teologică nu puţină, ştie bine că acest act constituie o încălcare grosolană al principiului evanghelic, expus de către Apostolul neamurilor Pavel, „Râvnind astfel să binevestesc acolo unde Hristos nu fusese numit, ca să nu zidesc pe temelie străină” (Romani 15, 20), precum şi a Sfintelor Canoane: 31 al Sfinţilor Apostoli, 5 al Sinodului din Antiohia şi 10 al Sinodului din Cartagina, care condamnă ridicarea vreunui altar, desconsiderând pe episcopul locului. Argumentul că Biserica Română doreşte să aibă propria ei biserică în Ţara Sfântă, nu stă în picioare, pentru că ea are o biserică în Ierusalim, Ţara Sfântă fiind încredinţată spre ocrotire şi păstorire Patriarhiei Ierusalimului de către Primul Sinod Ecumenic, care a hotărât prin al 7-lea canon al său: „…Episcopul din Elia (Ierusalim) să se cinstească (să se bucure de cinste) şi să aibă urmarea (continuarea) cinstei (acesteia)…”, de către cel de-al IV-lea Sinod Ecumenic, care a hotărât prin actul al 7-lea al său: „Pe Iuvenalie, preacuviosul episcop al Ierusalimului a avea sub stăpânire cele trei Palestine” şi de către Sinodul Quinisext, care prin al 36-lea Canon al său, aşează Tronul Cetăţii Ierusalimului între Patriarhiile Străvechi.

Dacă şi celelalte Biserici Ortodoxe vor urma acest exemplu al Bisericii Ortodoxe Române, atunci vom avea în Ţara Sfântă reprezentanţe a treisprezece Biserici Ortodoxe Autocefale, care vor fi exemplul unei polifonii şi poliarhii ortodoxe arbitrare, greu de condus administrativ şi în contradicţie cu cele hotărâte omofon de către toate Bisericile Ortodoxe la cea de-a IV-a Conferinţă Presinodală de la Geneva din anul 2009.

Patriarhia Ierusalimului a înfruntat cu profundă întristare, dar şi cu toleranţă şi cu multă moderaţie această situaţie anticanonică implantată în sânul ei, pentru care s-a şi limitat la a-l opri de la Împărtăşanie doar pe prim-colaboratorul ei (BOR), Preacuviosul Arhimandrit, părintele Ieronim Creţu, fără a-l caterisi sau a întrerupe pomenirea Bisericii Române în Diptice, aşa cum era îndreptăţită să procedeze.

Aşteptând suficient timp, chiar patru ani de la alegerea împreună-cu-Dumnezeu a Preafericirii Voastre în respectabilul Tron al Patriarhiei României şi nevăzând vreo mişcare esenţială a Preafericirii Voastre spre rezolvarea acestei probleme, din fapte ne mişcăm, ca să ridicăm noi de acum acest lucru, ca fără nicio întârziere să se vindece şi să se cicatrizeze această rană deschisă în trupul bisericesc, conform cu dumnezeieştile şi sfintele canoane, şi ca să nu ajungem la indezirabila caterisire a Părintelui Arhimandrit Ieronim sau la întreruperea pomenirii Bisericii Ortodoxe surori a României.

În urma acestora, încheiem îmbrăţişând-O (BOR) de aici, de la Preasfântul şi de-Viaţă-Izvorâtorul Mormânt cu sărutare sfântă.

În Sfânta Cetate a Ierusalimului, 2011, ianuarie 27.

Al Preadoritei Voastre Preafericiri,

iubit în Hristos frate,

THEOFILOS AL III-LEA,

Patriarhul Ierusalimului”.

Ca răspuns, Patriarhul României, kir Daniil, a transmis ca reprezentant al său în această problemă, în vinerea dinaintea Sâmbetei lui Lazăr 2/15 aprilie 2011, pe Preasfinţitul Episcop Ciprian Câmpineanul, care a adus cu el o scrisoare.

În această scrisoare nu se arată nicidecum dispoziţia pentru o rezolvare canonică a problemei şi pentru păstrarea unităţii în Hristos, ci dimpotrivă prin argumente slabe şi netemeinice încearcă legalizarea şi stabilizarea stării create.

Pentru respectarea şi ocrotirea drepturilor canonice şi pastorale asupra Locurilor de Închinare ale Patriarhiei Ierusalimului în Ţara Sfântă, Sfântul şi Sfinţitul Sinod a purces la această hotărâre dureroasă pe de o parte, dar necesară pe de alta, dorind pe mai departe restabilirea comuniunii canonice şi bisericeşti prin respectarea rânduielii bisericeşti.

Precizăm că în pofida întreruperii comuniunii bisericeşti, evlavioşii pelerini din România sunt bineprimiţi la Sfintele Locuri de Închinare şi în Sfintele Mănăstiri ale Patriarhiei (s.tr.).

Din partea Arhi-Secretariatului.

(traducere: http://acvila30.wordpress.com/)

sursa>

http://acvila30.wordpress.com/2011/05/10/%CF%84%CE%BF-%CF%80%CE%B1%CF%84%CF%81%CE%B9%CE%B1%CF%81%CF%87%CE%B5%CE%B9%CE%BF%CE%BD-%CE%B9%CE%B5%CF%81%CE%BF%CF%83%CE%BF%CE%BB%CF%85%CE%BC%CF%89%CE%BD-%CE%B4%CE%B9%CE%B5%CE%BA%CE%BF%CF%88%CE%B5/

~~~+~~~

UPDATE

RELAŢIILE PATRIARHIEI ROMÂNE CU PATRIARHIA IERUSALIMULUI, PE AGENDA ŞEDINŢEI

SFÂNTULUI SINOD AL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE DIN 19-20 MAI 2011

Basilica.ro / 9 mai 2011

Referitor la comunicatul postat în ziua de 9 mai 2011 pe site-ul oficial al Patriarhiei Ierusalimului, cu titlul: „Patriarhia Ierusalimului a întrerupt comuniunea cu Patriarhia Română”, precizăm:

Deşi în urma vizitei la Patriarhia Ierusalimului a Preasfinţitului Părinte Ciprian Câmpineanul, Episcop vicar patriarhal, din ziua de 15 aprilie 2011, s-a convenit iniţierea unui dialog bilateral frăţesc între cele două Patriarhii pentru identificarea unei soluţii privind existenţa Aşezământului românesc de la Ierihon, Patriarhia Română constată cu surprindere şi regret că Patriarhia Ierusalimului a luat o decizie unilaterală.

Problema atitudinii Patriarhiei Ierusalimului faţă de Aşezământul românesc de la Ierihon, cămin pentru pelerinii români care vizitează Ţara Sfântă, precum şirelaţiile Patriarhiei Române cu Patriarhia Ierusalimului vor fi discutate în şedinţa de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din zilele de 19-20 mai 2011.

BIROUL DE PRESĂ AL PATRIARHIEI ROMÂNE

sursa>

http://www.basilica.ro/ro/stiri/brelatiile_patriarhiei_romane_cu_patriarhia_ierusalimului_pe_agenda_

sedintei_sfantului_sinod_al_bisericii_ortodoxe_romane_din_19_20_mai_2011b_3890.html

~~~~+~~~

Preluare de la

Razboi intru Cuvant / 9 mai 2011

Sfântul Sinod al Patriarhiei Ierusalimului s-a reunit în şedinţă sinodală ieri, 9 mai, unde, printre altele, a luat o hotărâre în «problema anticanonică a Bisericii din Ierihon» (Aşezământul românesc al Patriarhiei Române).

«În unanimitate şi cu părere de rău», Sf. Sinod a hotărât întreruperea pomenirii Patriarhului Daniel al României şi caterisirea reprezentantului Patriarhiei Române la Ierusalim, Arhimandritul Ieronim Creţu. Temeiul luării unui astfel de hotărâri este construirea în ultimul deceniu a bisericii Aşezământului românesc (loc de găzduire a pelerinilor) fără încuviinţarea canonică a Patriarhiei Ierusalimului, sub omoforul căreia se află bisericile ortodoxe din Ţara Sfântă, încălcându-se astfel hotărârile Sinoadelor Ecumenice şi Locale.

Astfel, spune Patriarhia Ierusalimului, prin pretenţia Patriarhiei Române că biserica a fost ridicată pentru pelerinii români din Ţara Sfântă, se transformă jurisdicţia Ierusalimului într-un «câmp deschis» pentru ca orice altă Biserică locală să-şi clădească biserici.

După epistola Patriarhului Theofil III către Patriarhul Daniel, acesta din urmă l-a trimis pe PS Ciprian Câmpineanul la Ierusalim cu o epistolă de răspuns, pe 15 aprilie – care însă «n-a căutat, nici n-a dorit o soluţionare canonică a problemei şi păstrarea unităţii în Hristos, ci doar argumente slabe şi inutile» în favoarea situaţiei existente. Astfel, se spune din nou, «Sfântul Sinod s-a văzut silit cu durere», «pentru păstrarea şi ocrotirea drepturilor canonice şi pastorale ale Patriarhiei Ierusalimului în Ţara Sfântă» să ia hotărârea de întrerupere a comuniunii eclesiastice, «pentru restabilirea rânduielii bisericeşti».

Se mai spune că, în ciuda aceste întreruperi a comuniunii, «evlavioşii pelerini din România sunt bineveniţi în Ţara Sfântă şi în sfintele lăcaşuri patriarhale».

traducere: R.H.

Comunicatul integral al Patriarhiei Ierusalimului (gr.): http://www.jp-newsgate.net/gr/2011/05/09/3352/

sursa>

http://www.razbointrucuvant.ro/recomandari/2011/05/10/patriaria-ierusalimului-a-rupt-comuniunea-cu-patriarhia-romana/

foto>

http://acvila30.files.wordpress.com/2011/05/teofil-patriarhul-ierusalimului1.jpg

 

Etichete: , , , , , , , , , , , , , , , , , ,