La Intampinarea Domnului…

Hristos – cărbunele euharistic

“Cărbunele Cel ce S-a arătat mai ’nainte dumnezeescului Isaia, Hristos ca cu nişte cleşte, cu mâinile Născătoarei de Dumnezeu, acum Se dă bătrânului” [1]

“Curăţitu-s-a Isaia, luând cărbunele dela Serafim, bătrânul a strigat Maicei lui Dumnezeu: Tu ca un cleşte cu mâinile mă luminezi, dându-mi pre Acela pre carele porţi, Lumina cea neînserată, şi carele pre pace stăpâneşte” [2]

Vestirea mântuirii lui Adam

“Lui Adam celui ce lăcueşte în iad, merg să-i vestesc, şi Evei să-i aduc bună vestire, Simeon a strigat, cu proorocii dănţuind: Bine este cuvântat Dumnezeul părinţilor noştri” [3]

“Pre Cel ce Se poartă în căruţă de Heruvimi şi Se laudă cu cântări de Serafimi, purtând în braţe Născătoarea de Dumnezeu, pre Cel ce S-a întrupat dintr’însa fără ispită de nuntă, pre Dătătorul Legei, Cel ce a plinit rânduiala Legei, L-a dat în mâinile bătrânului preot; carele Vieaţa purtând, a cerut dezlegare de vieaţă, zicând: Stăpâne acum mă slobozeşte, să vestesc lui Adam: Că Te-am văzut Prunc, pre Tine, Dumnezeul Cel neschimbat, şi mai ‘nainte de veci şi Mântuitor lumei” [4]

.

---

[1] Stihiră a Stihoavnei la Vecernia Mică a Întâmpinării Domnului, glas II, în Mineiul lunei lui Fevruarie, Ediţia a II-a, Tipografia Cărţilor Bisericeşti, Bucureşti, 1909, p. 24

[2] Stihiră a Canonului Utreniei Întâmpinării Domnului, Peasna 5, glas III, în Mineiul lunei lui Fevruarie…, p. 32

[3] Stihiră a Canonului Utreniei Întâmpinării Domnului, Peasna 7, glas III, în Mineiul lunei lui Fevruarie…, p. 34

[4] Stihiră a Stihoavnei la Vecernia Mare a Întâmpinării Domnului, glas VII, în Mineiul lunei lui Fevruarie…, p. 29

 

Miride de post> Sfintii Macabei si Sfanta Cruce – inceputul Postului Adormirii Maicii Domnului

Miride de post

Sfintii Macabei si Sfanta Cruce – inceputul Postului Adormirii Maicii Domnului

Citim la 1 august în Sinaxare viata si patimirea sfintilor sapte mucenici Macabei, dimpreună cu mama lor Solomoni si cu batranul Eleazar care, pentru nemancarea carnii de porc – interzise la iudei – si pentru pazirea cu strictete a legii parintesti – Legea mozaica -, au suferit prigoana si martiriu din partea imparatului Antioh “Epifanis” (Luminatorul, numit de altii “Epimanis” – adica nebunul). Acesta dorea sa-si impuna paganatatea si la Ierusalim, vrand sa transforme Templul in capiste idoleasca, in cinstea lui Zeus Olimpianul, iar pe iudei sa-i oblige sa mance jertfele lui spurcate de carne. Erau si unii dintre pagani care doreau sa-l scape de munci pe batranul Eleazar, si incercau sa-l convinga sa manace alt fel de carne inaintea imparatului si sa zica mai apoi ca aceea era de porc; insa batranul refuza categoric aceasta, spunand raspicat ca vrea sa se faca pilda celor tineri si nu sminteala, fiindca “nu se cuvine vârstei noastre celei bătrâne să ne făţărnicim spre sminteala tinerilor celor mulţi”.

Asadar, pilda acestor sfinti mucenici ne sta permanent inainte, ca un hotar, la inceputul postului Adormirii Maicii Domnului. Asa a randuit Dumnezeu, prin Sfintii Parinti, ca sa ne dea ca pilda spre urmare tocmai infranarea macabeilor de la bucatele nepermise, precum si dragostea si strictetea cu care ei pazeau si implineau legea si poruncile lui Dumnezeu. Suntem datori si noi, duhovniceste, sa le urmam “martiriul”: prin ajunari si infranari specifice perioadei postului, rugaciuni staruitoare, fapte ale milosteniei si strictete in respectarea si implinirea poruncilor Domnului.

Tot ca un hotar la inceput de post este asezata si Sfanta Cruce, care anunta de mai inainte “patima” care ne mantuieste: nevointa intru asceza pentru curatirea de pacate, spovedania, pentru ca mai apoi sa urcam taboriceste, schimbandu-ne la fata, prin impartasirea cu Sfintele Taine. Despre Sfanta Cruce Cosma monahul, un imnograf, intr-o stihira asezata la Stihoavna Vecerniei [1], face referire aducand aminte de proorocia lui Moise: “Vedea-veti viata voastra spanzurata inaintea ochilor vostri”. Pentru crestini viata este de fapt o cruce, intru Rastignirea si Invierea Mantuitorului Hristos. De aceea si zice mai departe imnograful: “[…] Astazi invierea lui Hristos se innoieste, si marginile pamantului se bucura, in chimvale ca David cantare Tie aducand si zicand: Lucrat-ai mantuire in mijlocul pamantului, Dumnezeule, Crucea si Invierea, prin care ne-ai mantuit pe noi Bunule, Iubitorule de oameni…”[2]

Cu atat mai mult in post crucea trebuie sa ne devina mai grea, mai evidenta. Ea se “innoieste”. Si, impreuna cu ea, se innoieste in noi si Invierea lui Hristos. In “mijlocul nostru” sta Crucea si Invierea Domnului. Nu in ultimul rand, Imnograful ne indeamna staruitor la psalmi, caci ce altceva sunt “chimvalele de cantare” cu care ne bucuram in Domnul?

dan.camen.

Cititi si>

Ieşind din “zodia” leului pentru a intra în “zodia” Fecioarei…

---

[1] Slava si acum…, gl. VIII, în Mineiului Lunei lui August, Ediţia a II-a, Tipografia Cărţilor Bisericeşti, Bucureşti, 1910, p. 14

[2] Ibidem

_______________________________

foto>

http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/1/1/1688/4709369/4/biserica.jpg?width=400