RSS

Arhive pe etichete: ue

Statele UE vor putea interzice cultivarea organismelor modificate genetic

Ziare.com / 5 iulie 2011

Statele membre UE au dreptul sa interzica sau sa restrictioneze cultivarea organismelor modificate genetic (OMG), dupa o modificare a legislatiei in Parlamentul European.

Tarile membre vor putea argumenta aceste decizii folosindu-se de date legate de protectia mediului, au decis, marti, deputatii europeni cu 548 voturi „pentru”, 84 „impotriva” si 31 abtineri.

Actul normativ va fi transmis Consiliului UE pentru discutii suplimentare, se arata intr-un comunicat al Parlamentului European.

„Sunt incantata ca Parlamentul a ajuns la un acord cu privire la un subiect asa de dificil precum OMG-urile, care de multi ani este o cauza de preocupare pentru cetateni. In cazul in care Consiliul reuseste sa adopte o pozitie comuna, acest acord echilibrat va oferi statelor membre si regiunilor dreptul de a nu cultiva OMG-uri, daca nu doresc acest lucru„, a spus raportoarea PE Corinne Lepage (ALDE, FR) in cadrul dezbaterilor.

In prezent, doua varietati de culturi modificate genetic au primit aprobarea UE de a fi cultivate: o anumita specie de porumb si un tip de cartof adaptat pentru productia de amidon.

In momentul de fata, putine state membre UE cultiva aceste culturi in scop comercial, iar unele dintre ele (Austria, Franta, Grecia, Ungaria, Germania si Luxemburg) au aplicat interdictii in cadrul asa-numitei „clauze de salvgardare”, tinand cont de regulile existente, arata comunicatul PE.

sursa>

http://www.ziare.com/mediu/omg/statele-ue-vor-putea-interzice-cultivarea-organismelor-modificate-genetic-1105569

 

Etichete: , , , , , , ,

ONU a adoptat o rezolutie „istorica” care recunoaste „drepturile” homosexualilor


Jurnalul.ro / 17 iunie 2011

Organizaţia Naţiunilor Unite a adoptat, în premieră, o rezoluţie care recunoaşte drepturile homosexualilor, lesbienelor, transsexualilor şi bisexualilor. Rezoluţia a fost votată în Consiliul pentru Drepturile Omului din cadrul ONU, primind 23 de voturi favorabile şi 19 împotrivă.

Partizanii rezoluţiei au fost SUA, ţările membre UE din Consiliu, Brazilia şi celalalte ţări latino-americane. Cei mai vehemenţi opozanţi au fost Rusia, Arabia Saudită, Nigeria şi Pakistan, în timp ce China s-a abţinut de la vot.


Decizia a fost salutată de secretarul de stat al SUA, Hillary Clinton, care a declarat că „rezoluţia reprezintă un moment istoric pentru eliminarea abuzurilor la adresa comunităţii homosexualilor”.

Relaţiile homosexuale, recunoscute începând de vineri, măcar formal, sunt interzise în 76 de ţări, conform Amnesty International, în timp ce discriminarea şi hărţuirea la adresa comunităţilor de homosexuali se manifestă în multe alte state.


sursa>

http://www.jurnalul.ro/stiri/externe/onu-a-adoptat-o-rezolutie-istorica-in-favoarea-homosexualilor-582021.html 

foto>

http://blogout.justout.com/wp-content/uploads/2011/04/800px-lgbt_usa_flag_cropped-svg.png

http://www.bilerico.com/obama_lgbt_logo.jpg

http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/0/04/Wikipedia-LGBT.png

 
2 comentarii

Scris de pe iunie 18, 2011 în Adoptii

 

Etichete: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Patriarhul Ecumenic Bartolomeu: Constantinopolul – „punte intre civilizatii” si „legatura intre Europa institutionalizata (UE) cu ortodocsii din lumea intreaga”

[Se confirma, deci, din ce in ce mai mult tendinta hegemonica tot mai acuta a Patriarhiei de Constantinopol de a fi „punte intre civilizatii” si, mai nou, „legatura intre Europa institutionalizata (UE) cu ortodocsii din lumea intreaga”; un fel de centrus mundi, luat in sens catolic si transpus in spatiul rasaritean ortodox. …Pana la urma nici Patriarhia de Constantinopol nu are cu mult mai multi credinciosi decat are locuitori Vaticanul. Sintagma de „Papa al Ortodoxiei” incepe sa defineasca si sa contureze tot mai mult atitudinea Patriarhului Bartolomeu in relatiile pe care acesta le are pe de-o parte cu institutiile europene si internationale, iar de cealalta parte cu restul patriarhilor ortodocsi si ceilalti conducatori religiosi ai lumii. Se pare ca ecumenismul a inceput, intr-adevar, sa intre intr-o noua etapa, sa aiba un nou inteles, acela de a oferi in mod compact sustinerea si girul religios UE si institutiilor sale, dar si de a deveni cadrul unei eventuale aliante geo-religioase intre cei doi poli crestini: Patriarhia Ecumenica de Constantinopol si Vaticanul. De parca ar fi prima data in istorie cand se intampla asta… Esecurile trecute sunt parca si astazi vii in memoria si constiinta Bisericii noastre *(vezi incercarile de unificare de la Sinodul de la Ferrara – Florenta 1438/39). – dan.camen.]

La Croix: Patriarhul Bartolomeu I cheama la o reinnoire a Europei

Razboi intru cuvant / 14 aprilie 2011

In vizita in Franta, Patriarhul Ecumenic de Constantinopol estimeaza ca Europa ar fi intr-o stare mai buna si chiar ar putea sa abordeze provocarile noii lumi daca ar depasi clivajul geopolitic provocat in 1054 de schisma ce a separat catolicii si ortodocsii.

In trecere prin Paris, patriarhul ecumenic de Constantinopol, Bartolomeu I, a incurajat Europa sa isi reinnoiasca personalitatea sa. Cu ocazia unui dineu organizat de Institutul Franez de Relatii Internationale, a subliniat ca sentimentul declinului Europei intr-o lume ce se afla in schimbare ar putea fi surmontat prin largirea fundamentelor identitatii sale.

A venit momentul sa regandim istoria europeana”, a afirmat el in mod deosebit. “Definind originea Europei ca , mai degraba decat ca rezultat al Imperiului lui Carol cel Mare sau schismei de la 1054, ar fi posibila reluarea legaturii cu valori deseori uitate in favoarea unui utilitarism care ar putea duce la impas in ceea ce priveste mediul inconjurator si geopolitic actual.”

Bartolomeu I este o mare personalitate a lumii ortodoxe si a lumii crestine. Administreaza un patriarhat care are o istorie de 17 secole. Mentionat din sec. IV dupa Hristos, se revendica incepand cu anul 432 drept sediul [central] al crestinatatii orientale, Constantinopolul fiind capitala Imperiului Roman de Rasarit. Cinci patriarhate erau atunci considerate drept pilonii Bisericii, de-a lungul bazinului mediterianian: Roma, Constantinopol, Alexandria, Antiohia, Ierusalim.

Aceasta secventa istorica anume este invocata de Bartolomeu atunci cand cheama Europeana sa reia legatura cu radacinile sale. Urcand mai departe de Imperiul lui Carol cel Mare care, in anul 800, se intindea de la Tarile de Jos de astazi pana la Roma, si depasind fractura excomunicarii reciproce dintre papii (! – asa e scris in articolul original – n.tr.) Romei si Constantinopolului din 1054, el doreste sa largeasca limitele teritoriale si frontierele mentale care franeaza, dupa el, capacitatea revenirii europene.

Nu se poate exclude din familia europeana o tara datorita credintei poporului sau

O asemenea schimbare a scalei temporale va duce neaparat la o schimbare de scala geografica, a convenit patriarhul. Deschiderea Europei catre toti mostenitorii unui patrimoniu largit ii va permite sa se apropie mai mult de ceilalti crestini, precum si de musulmani si evrei si sa contribuie la reconcilierea lor”.

Bartolomeu I este constient ca o asemenea viziune basculeaza prejudecati solid stabilite in Europa occidentala. Mostenitor al unui patriarhat care a fost unul din cele mai puternice din lume dar care astazi este redus la o dimensiune corespounzatoare, sub tutela trufasa a guvernului turc si concurat de Biserica Ortodoxa Rusa, vrea sa ramana fidel rolului de punte intre civilizatii.

Constantinopol, astazi Istanbul, mare raspantie geografica si istorica, spera sa participe activ la acest efort de reinnoire ca legatura intre Europa institutionalizata cu ortodocsii din lumea intreaga, precum si cu popoarele din vecinatatea noastra istorica traditionala“, a subliniat el.

Cat priveste perspectiva unei adeziuni a Turciei la UE, a estimat ca “nu poti exclude o tara din familia europeana din cauza credintei poporului sau”.

Jean-Christophe PLOQUIN

sursa>

http://www.razbointrucuvant.ro/recomandari/2011/04/14/europa-chemata-sa-depaseasca-schisma-dde-la-1054-intre-catolici-si-ortodocsi-patriarhul-ecumenic-bartolomeu-i-ataca-prejudecatile-legate-de-schisma-dintre-orient-si-occident-si-se-auto-propune/#more-15028

http://www.la-croix.com/article/index.jsp?docId=2462502&rubId=4078

 

Etichete: , , , , , , , , , , , , ,

Noua generatie de carduri: Cardurile cu Cip CONTACTLESS

Cardurile „contactless” aduc în România comerţul viitorului

[Este un articol ce prezinta asa-zisele „avantaje” ale acestui nou tip de card, care va inlocui in curand vechile carduri cu banda magnetica. Motivatia introducerii acestora pe piata: reducerea cozilor prin plata in cateva secunde si fara introducerea pin-urilor, precum si siguranta comertului prin combaterea fraudelor de la ATM-uri. Acum poate intelegeti de ce in ultima vreme s-au mediatizat cu atata interes aceste furturi. Articolul incheie insa in mod surprinzator spunand ca de fapt aceste carduri cu cip nu sunt chiar atat de sigure, precum li se face reclama; in Marea Britanie existand chiar un plafon maxim de 15 lire pentru tranzactiile cu acest tip de card „din motive de securitate”. Desi este o forma ascunsa de reclama, acest articol pune in atentia publicului demersurile viitoare ale UE cu privire la digitalizarea comertului prin tehnologia cip contactless -dan.camen.]

Gandul.ro/ 1 februarie 2011

Timpul înseamnă bani. O deviză care a condus, la nivel mondial, la apariţia de noi modalităţi de plată, tot mai rapide

În România, bătrânele carduri cu bandă magnetică merg cot la cot cu noile carduri cu cip. Însă, timid, îşi face apariţia o nouă generaţie. Cardurile „contactless” se diferenţiază de celelalte instrumente electronice de plată prin faptul că permit efectuarea tranzacţiei prin simpla apropiere de un cititor, posesorul acestuia nefiind nevoit niciun moment să le cedeze unui casier.

Avantajul: plata se face în numai câteva secunde. „Visa Europe, alături de partenerii săi locali, va lansa foarte curând un produs «contactless» unic pentru piaţa cardurilor din România. Va fi cu siguranţă un produs util unui mare număr de clienţi, iar ca amploare va fi cel de-al doilea proiect de o astfel de anvergură din Europa„, a declarat pentru gândul Cătălin Creţu, director general Visa Europe România. El precizează şi că, la nivel european, Visa a emis până în prezent 15 milioane de carduri „contactless”.

Unde poţi folosi un card „contactless”

Este însă o tehnologie considerată scumpă chiar şi de comercianţii din ţările dezvoltate ale Uniunii Europene (UE). În pofida acestui lucru, cardurile „contactless” sunt cardurile viitorului, spun specialiştii. Bănci care activează pe piaţa locală precum Garanti Bank şi BRD Societe Generale au deja în portofoliu astfel de instrumente de plată. BRD a reuşit chiar dezvoltarea unei aplicaţii ce permite plata călătoriei cu metroul bucureştean.

Posesorul de card „contactless” trebuie doar sa apropie cardul de validator, proces în urma căruia acesta primeşte instantaneu mesajul de „liber”, iar turnichetul permite accesul. Intrarea se poate face şi cu ajutorul unui sticker ce poate fi lipit de orice breloc sau chiar de telefonul mobil. Costul călătoriei se plăteşte direct din cont, fără niciun comision pentru client şi fără a mai fi necesară cumpărarea unei cartele clasice. „În viitorul apropiat, tehnologia «contactless» va fi implementată şi pentru accesul pe stadioane sau la intrarea la concerte. Este utilă oriunde se adună un număr mare de clienţi şi este nevoie de o plată rapidă, pentru a se evita formarea de cozi uriaşe”, spune pentru gândul Sergiu Cone, director no-cash.ro.

UE renunţă la cardurile cu bandă magnetică

Cazurile tot mai numeroase de contrafacere a cardurilor bancare sunt o temă de dezbatere la nivel european. În acest context, Uniunea Europeană intenţionează să ceară înlocuirea cardurilor cu bandă magnetică cu cele cu cip, considerate mai sigure. Un prim pas, realizat în acest an, va fi instituirea obligativităţii ca toate ATM-urile din UE să accepte carduri cu cip. Germania conduce mişcarea de înnoire. Din luna iulie, supermarketurile şi alte centre comerciale germane vor accepta doar plata prin intermediul cardului cu cip, iar din 2012, retragerea de numerar la ATM-urile din Germania se va putea face numai prin intermediul cardurilor cu cip.

EXEMPLU: Cardurile „contactless”, un succes în Marea Britanie

Multe cafenele şi mari lanţuri comerciale britanice au îmbrăţişat deja ideea de a oferi clienţilor posibilitatea de a plăti cu ajutorul cardurilor „contactless”. Însă, din motive de securitate, tranzacţiile de acest tip nu pot depăşi plafonul maxim de 15 lire. Deşi această tehnologie este în faza de pionierat chiar şi în Marea Britanie, reprezentanţii Barclay, una dintre cele mai mari instituţii de credit din Insulă, estimau că în Regatul Unit există deja circa 12 milioane de carduri „contactless”.

Ionut Morariu

sursa>

http://www.gandul.info/financiar/cardurile-contactless-aduc-in-romania-comertul-viitorului-7940819

foto>

http://cluj-am.ro/wp-content/uploads/2010/10/card_contactless.jpg

 
Scrie un comentariu

Scris de pe februarie 1, 2011 în articole, citadela, diverse, tehnologie, Vesti

 

Etichete: , , , , , , , , , , ,

UE a respins propunerea de condamnare a crimelor comunismului dupa modelul Holocaustului

Hotnews/ 21 decembrie 2010

Comisia Europeana a respins solicitarile mai multor state din estul Europei care doreau introducerea unei legi a genocidului dublu. Aceasta lege prevedea interzicerea negarii crimelor facute de regimurile comuniste in acelasi mod in care unele state din Uniunea Europeana interzic negarea crimelor Holocaustului, informeaza The Guardian.

Saptamana trecuta sase state s-au adresat Comisarului pentru Justitie Europeana Viviane Reding cerand interzicerea negarii si banalizarii crimelor comuniste cat si apologia lor. Ministrii de externe al Lituaniei, Letoniei, Bulgariei, Ungariei, ROMANIEI si Cehiei sunt de parere ca aceste crime trebuie tratate dupa aceleasi standarde si prevederi ca si crimele impotriva evreilor.

Raspunsul primit insa de la Comisia Europeana este unul negativ cel putin pentru moment. Potrivit comisiei, ororile savarsite de comunism sunt evidente insa ele nu au fost indreptate impotriva unei minoritati etnice asa ca ideea unei legi a genocidului dublu se respinge din start.

Evreii, prin vocea directorului centrului Simon Wiesenthal din Israel, Efraim Zuroff, spun ca nu se pot compara crimele impotriva evreilor cu cele comise de comunism pentru ca rusii au fost cei care i-au eliberat pe evreii din lagare si fara Rusia probabil ca Germania Nazista nu ar fi fost invinsa.

Mircea Barzoi

sursa>

http://revistapresei.hotnews.ro/stiri-revista_presei_international-8147127-respins-propunerea-condamnare-crimelor-comunismului-dupa-modelul-holocaustului.htm

 
Scrie un comentariu

Scris de pe decembrie 22, 2010 în articole, citadela, diverse, Vesti

 

Etichete: , , , , , , , , ,

Christos Yannaras: „Biserica Ortodoxă este aristocraţia Europei”

[Un interviu foarte interesant care are menirea sa faca lumina in multe dintre aspectele concrete ale realitatii cu care ne confruntam. Merita consemnata si conceptia lui Christos Yannaras privind ecumenismul, sau cum ar trebui sa fie acesta infaptuit. Desi  este formulat destul de utopic si poate fi usor perceput ca o forma relativa de sincretism religios, acest „nou” ecumenism este definit de profesorul grec ca un ecumenism al „venirii impreuna”, unde moda dialogului este depasita de marturia comuna a invierii Domnului Hristos si de marturisirea pacatelor istorice ale fiecarei „biserici” crestine in parte – dan.camen.]

Cotidianul/ 17 august 2010

De la 1 ianuarie 2007, Uniunea Europeană are, în componenţa sa, patru ţări ortodoxe (Bulgaria, Cipru, Grecia, România), trimiţând la coşul de gunoi al istoriei celebra teorie a conflictului dintre civilizaţii, lansată de conservatorul american Samuel P. Huntington. Graniţa de răsărit a Europei nu se mai opreşte, aşa cum le-a plăcut unora să fabuleze decenii întregi, la Braşov şi Miercurea Ciuc, ci tocmai la Prut, iar într-un viitor nu prea îndepărtat, chiar mai departe.

Ignorând premoniţiile sumbre ale unor politicieni de dreapta germani, austrieci şi unguri, ascunşi sub mantaua deja zdrenţuită a lui Huntington, responsabilii UE au avut curajul să semneze tratatele de aderare la valorile occidentale a încă aproape 30 de milioane de ortodocşi români şi bulgari, ce se adaugă celor 9 milioane de ortodocşi greci şi ciprioţi.

În acest context, nu putem să nu observăm că Biserica Ortodoxă este pur şi simplu invitată să aibă un cuvânt greu de spus în contextul tot mai secularizat al Vestului european, unde spiritualitatea creştină a devenit doar un „compartiment religios” al societăţii laice, lipsite de viaţă liturgică (mai mult, noua Constituţie a UE ignoră în mod scandalos orice referire la baza creştină a Uniunii). Totodată, Biserica Ortodoxă însăşi este obligată să se înnoiască, evitând transformarea ei într-un ghetou (pericol semnalat de mitropolitul Ioan Zizioulas al Pergamului) şi lăsând deoparte frica dialogului. Valorile teologice care definesc impactul ortodoxiei asupra Occidentului au fost deja analizate de teologii europeni. Unul dintre aceştia, marele gânditor şi teolog grec Christos Yannaras, ne-a vorbit recent exact despre aceste valori în cuprinderea lor europeană, precum şi despre răspunsul ortodox la „provocările lumii şi istoriei”.

Yannaras s-a născut la Atena, în 1935, şi a studiat teologia şi filosofia în Franţa şi Germania. Este profesor de Filosofie la Pantion University din Atena. Dintre operele care l-au consacrat pe plan mondial amintim: „Libertatea moralei”, „Filosofie fără ruptură”, „Credinţa vie a bisericii”, „Foamea şi Setea” etc.

„Bisericile ortodoxe sunt chemate să dea un sens vieţii, existenţei şi coexistenţei noastre în Europa”

– Integrarea a patru ţări ortodoxe în UE pune Biserica Ortodoxă în faţa mondializării. Cât este de compatibilă concepţia ortodoxă a „organismului indivizibil al Tradiţiei”, de care, dacă te atingi, ruinezi întregul, cu principiile materialismului occidental?

– Poate n-ar trebui să vorbim despre poziţia ortodoxiei în raport cu mondializarea, deoarece asta ar presupune să vedem ortodoxia ca pe o ideologie sau ca pe o instituţie de genul Vaticanului, de exemplu, care dirijează conştiinţele fidelilor săi. Bisericile ortodoxe salvează, de fapt ar trebui să salveze, identitatea eclezială în primul rând. Asta înseamnă că bisericile nu ar trebui să acorde prioritate problemelor morale, sociale şi politice, ci în primul rând problemelor vieţii şi morţii. Asta înseamnă că bisericile ortodoxe sunt chemate să dea un sens vieţii, existenţei şi coexistenţei noastre în Europa. În prezent, Apusul trăieşte cu sensul pe care modernitatea îl dă vieţii şi existenţei – materialismul. Filosoful marxist Lucacs a spus că materialismul istoric, înainte de a defini identitatea marxismului, este auto-conştiinţa capitalismului. Foarte adevărat. Ce e capitalismul care a ajuns acum şi în România? Societatea de consum. Prioritatea absolută pentru afirmarea materialismului, viaţa decăzută în scheme şi idei morale ipocrite.

– În acest caz, ce rol va juca ortodoxia în societăţile apusene, unde viaţa a fost „uscată”, după cum spuneaţi undeva, de „idei îmbălsămate”?

– Din perspectiva descrisă mai sus se poate spune că, dacă patru ţări ale UE sunt ortodoxe, nu înseamnă nimic pentru UE. De ce România şi Bulgaria, după Grecia şi Cipru, au dorit să intre în UE? Din raţiuni exclusiv economice. Nimic altceva nu interesează populaţia. Ca urmare, după părerea mea, bisericile ortodoxe – care, în cele patru cazuri, sunt conştiinţă eclezială vie – trebuie să declare că rolul lor nu este acela de a da o justificare ideologică afirmării materialismului. Dimpotrivă, ele trebuie să continue să ofere o speranţă, o lumină, să vorbească oamenilor despre enigma vieţii şi a morţii. Biserica ortodoxă propune Europei unitatea în diversitate, şi nu impune o cultură „orientală” sau „bizantină”, o uniformitate rigidă. Aşa cum spunea teologul parizian de origine rusă, Serghei Bulgakov, „ortodoxia nu doreşte supunerea niciunei persoane şi niciunui grup, ea doreşte ca fiecare să înţeleagă”.

„Învierea nu este un cuvânt politic, este posibilitatea de a învinge moartea”

– Un autor anglican spunea: „Credinţa este mai degrabă ca o pânză de păianjen decât ca un munte de dogme discrete: tăiaţi-i un fir şi întreaga structură îşi va pierde sensul.” Cineva, în occident, se pare că a tăiat acest fir, deoarece credinţa a intrat într-un mare declin. Au venit ortodocşii cu „pânza” lor intactă?

– Societăţile occidentale au probleme tragice la nivelul înţelegerii unui sens al existenţei şi al vieţii. E o confuzie teribilă, iar asupra bisericilor se exercită o „religiozitate” abominabilă, totul devine „religie”, spectacol religios; totul este subordonat nevoii naturale a omului de a avea o metafizică, ceva în care să spere. În ce poate spera omul? Într-o forţă divină, mai presus de om. Ca urmare, vine biserica apuseană şi-l învaţă pe om cum să se roage, când să se boteze, care sunt dogmele pe care nu trebuie să le încalce (între acestea, celibatul obligatoriu al preoţilor!). În Apus întâlneşti la fiecare pas mortificarea religioasă a vieţii. Oamenii par a fi uitat cum să regăsească lumea şi viaţa prin propriile simţuri. Ca şi când religia i-ar fi lipsit secole de-a rândul de viaţa adevărată. Pe când, la ortodocşi, aceste lucruri sunt instinctive, biserica este o realitate bazată pe Evanghelia care ne arată calea Invierii. Ce este Învierea? Nu este un cuvânt politic, este posibilitatea de a învinge moartea. Ca urmare, putem noi, ortodocşii, să purtăm în Europa acest mesaj evanghelic al Învierii? Nu sunt prea sigur. M-am întâlnit recent cu un mitropolit român (ai noştri, grecii, sunt încă şi mai dezamăgitori!), care le vorbise europenilor, în cadrul unui congres, astfel: „Ascultaţi, şi noi, românii, suntem occidentali, bine că ne-aţi luat în Uniunea Europeană, suntem occidentali, occidentali!” Nu este un semn de demnitate. Aşa ceva nu se face când eşti ortodox. Occidentalii trebuie să ştie că Biserica ortodoxă este aristocraţia Europei. Oare putem noi găsi această conştiinţă, a propriei valori, care reprezintă tradiţia culturii noastre şi cu care cultura Apusului este cu adevărat incomparabilă? Dacă o putem găsi, atunci vom avea cu adevărat un rol în Uniunea Europeană. După mine, avem nevoie de un nou ecumenism, un ecumenism care să nu aibă drept scop „dialogul” dintre diversele tradiţii şi confesiuni, ci să se manifeste ca o nouă „venire împreună” a bisericilor creştine. Visez la un ecumenism care să înceapă cu mărturisirea păcatelor fiecărei biserici creştine. Suntem plini de greşeli istorice, plini de slăbiciuni care distorsionează natura noastră umană. Dar Sfântul Pavel spune că din aceste slăbiciuni poate lua naştere o viaţă care va triumfa asupra morţii.

„Întreaga viaţă a Bisericii este o luptă ascetică destinată să ne înveţe cum să mergem pe apă”

– În Europa Unită avem toţi libertate deplină, posibilitatea nelimitată de a alege. Cum reacţionează Biserica Ortodoxă faţă de această realitate?

– De ani de zile sădim în pământul nostru o mulţime de plante degenerate şi bolnave aduse din Apus. Modul în care acest Apus înţelege libertatea nu mă interesează, câtă vreme este înţeleasă ca dreptul individului de a alege dintre diferite idei, dintre diferite convingeri, partide politice, ziare etc. „Icoana” libertăţii moderne este supermarketul. Într-un supermarket fiecare persoană poate să aleagă pentru ea însăşi, în singurătatea deplină a consumatorului. Libertatea care mă interesează pe mine, ca ortodox, este aceea care ne eliberează de constrângerile lumii create şi muritoare. Apostolul Petru, la îndemnul lui Iisus, merge pe apă. În acel moment, el îşi primeşte existenţa nu de la propria sa natură, ci de la relaţia sa cu Dumnezeu. Aceasta este libertatea care ne scoate din moarte şi pe care Biserica Ortodoxă ne cheamă s-o propovăduim în noul context secularist european. Doar atunci suntem capabili să ducem o existenţă eclezială, conformă cu învăţătura Evangheliei, când suntem în stare să mergem pe apă. De fapt, întreaga viaţă a Bisericii este o luptă ascetică destinată să ne înveţe cum să mergem pe apă.

– Învăţătura creştină potrivit căreia, pentru a-ţi cunoaşte şi ajuta aproapele, trebuie să-ţi spui adio ţie însuţi, este în contradicţie cu individualismul modern. Ce propune ortodoxia în acest context?

– În experienţa bisericii noastre găsim două căi de a duce această luptă ascetică: serviciul în slujba oamenilor, activităţile sociale şi ascetismul monastic, călugăria autentică. Călugărul creştin este separat de alţii, pentru a fi unit cu toţi, după cum spune învăţatul Evagrius Ponticus. Din păcate, în societăţile în care trăim, în special în cele din Uniunea Europeană, modul nostru de viaţă este paradoxal: pe de o parte, declarăm că suntem membri ai Bisericii, iar pe de alta, existenţa noastră zilnică presupune absolutizarea individului, acordarea unei priorităţi absolute consumului individual.

„Noi, creştinii ortodocşi, suntem setoşi de viaţă, mâncăm şi bem laolaltă, având fiecare partea lui de pâine şi vin”

– S-a spus că „invazia” ortodoxă a Occidentului este susţinută de „artileria grea” numită Muntele Athos. Cum comentaţi?

Muntele Athos nu poate avea acest rol, pentru că nu este avangarda unei ideologii. Muntele Athos este încarnarea unei mărturii ecleziale care trebuie descoperită, în special în Apus. În ultimele decenii, Apusul vine acolo, la Munte, cu sentimentul complex că descoperă marea poezie, marea pictură, marea muzică, marea credinţă – calităţi care sunt mai presus de orice ideologie.

– A pierdut credinţa şi spiritualitatea greacă ceva din specificul său, după aderarea la UE?

– Nu. Noi am pierdut totul înainte de intrarea în Uniune. Acum e prea târziu să mai pierdem ceva, fiindcă nu mai este nimic de pierdut. Iar acest lucru ar trebui să stea şi în atenţia românilor. Îmi amintesc că în ţara mea, Biserica a fost întotdeauna o afirmare a lumii şi a realităţii sale vizibile. Actul de comuniune cu Dumnezeu (manifestat, spre exemplu, la strângerea recoltei, la săparea unei fântâni, la zidirea caselor, la semănat, în munca de fiecare zi) nu avea loc prin idei şi prin metafizică, ci printr-o relaţie corectă cu lumea reală. Cu toţii ar trebui să ştim că biserica, în Răsărit, nu este o decoraţiune sentimentală, ca în Creştinătatea apuseană eretică. Biserica nu este o ideologie; este un fapt eclezial: credincioşii împreună cu preotul constituie euharistia (comuniunea) – nimic altceva decât un alt mod de viaţă, o altă modalitate de a trăi începuturile, o altă realitate. Noi, creştinii ortodocşi, suntem setoşi de viaţă, răspundem provocării lumii şi istoriei printr-un act de afirmare, mâncăm şi bem laolaltă, având fiecare partea sa de pâine şi vin.

– Tratatul de la Lisabona nu menţionează baza creştină a UE. Credeţi că ar trebui s-o facă?

Da şi nu. Spun „nu” pentru că există riscul ca această menţiune să devină o declaraţie ideologică care ne-ar putea satisface sentimental, dar în realitate nu reprezintă nimic. Pe de altă parte, spun „da” pentru că istoria însăşi a Europei are urmele prezenţei bisericii. Trebuie spus că întreaga cultură europeană este formată prin tradiţia eclezială, cu toate că modernitatea a refuzat să recunoască acest lucru. Iată, suntem la Paris; pretutindeni puteţi vedea biserici. De ce să ignorăm această realitate, de dragul cui refuzăm mărturiile istoriei? Aşadar, zic da şi nu deopotrivă. Poate veţi uita ceea ce spun acum. Dar vă invit să ţineţi totuşi minte o frază: Civilizaţia apuseană a organizat politic biserica, a instituit-o social, a făcut ca însăşi credinţa să fie decăzută din rosturile ei prin necesitatea dovezilor logice ale existenţei lui Dumnezeu. A înlocuit existenţa cu psihologia, mai exact cu iluziile psihologice create de om – cum ar fi auto-satisfacţia morală convenţională, convenţia socială, politeţea rece etc. De aceea, trebuie să depăşim idolii acestei lumi (consumismul, globalizarea, laicizarea) şi să lăsăm să intre în viaţa noastră credinţa vie, în toată plenitudinea şi profunzimea ei. Trebuie să îmbrăţişăm Învierea şi să-i ajutăm şi pe alţii s-o îmbrăţişeze. Numai în acest fel vom fi capabili într-o bună zi, în comuniune lărgită europeană, să cântăm împreună că prin moarte Cineva poate călca pre moarte.

Ion Longin Popescu

sursa>

http://cotidianul.ro/122336-_Biserica_Ortodoxa_este_aristocratia_Europei

 

Etichete: , , , , , , , , , , , , , ,

Pourqoui la Burqa?

Am gasit de curand pe Hotnews.ro cateva reactii la hijab, burqa si niqab pe care le incerc sa le inteleg si le consider pertinente si argumentate. Prima este a profesorului Omid Safi, expert in studii islamice, iar ce-a de-a doua este de fapt o stire in care se arata reactia rabinilor din Ierusalim privind extinderea ingrijoratoare a burqai in randul evreicelor. Ambele sunt redate mai jos, dupa scurtul meu comentariu care vine sa le intregeasca.

Impartasesc oarecum o parte din argumentele fiecarora, incercand sa ma situez cumva pasnic la mijloc si cautand mai degraba echilibrul. Personal apreciez femeile musulmane care poarta cuviincios vălul, tocmai pentru a nu produce ispite, insa care nu-si ascund chipul – ma refer deci la cele care poarta hijab. Ca si ortodox consider ca haina monahala ortodoxa ar putea servi drept inspiratie pentru musulmani, si ma refer aici nu la adoptarea unor anumite haine cu o forma speciala, ci la modul de imbracare care sa permita femeilor musulmane sa poata sa-si ascunda formele trupului in mod cuviincios si sa-si acopere capul, dar, in acelasi timp, sa-si poata arata la vedere chipul. Este si aici un inteles tainic, cel putin pentru mine, in acela de a-ti arata chipul – asa cum probabil au inteles-o si calugarii si calugaritele noastre. Poate acest lucru ar trebui sa-l inteleaga si musulmanii, mai ales cand sunt minoritari intr-o tara cu un popor de alta religie.

Intr-adevar, occidentalismul a permis libertinajul in manifestare a femeilor, mai ales acum cu miscarea feministelor, astfel ca vezi tot felul de celebritati care se dezbraca, de exemplu, pentru tot felul de asa-zise campanii umanitare sau ecologice. Tot de adevarat este ca in Europa libertatea se confunda de multe ori cu imoralitatea fiind permise foarte lejer din ce in ce mai desele parade ale homosexualilor (adevarata problema), avorturile, plajele pentru nudisti si prostitutia legala. Exista si o anumita impunere a majoritatii venita pe fondul neintelegerii minoritatii si de multe ori majoritatea se baga in treburile interne ale minoritatii. De asemenea, in UE ideologia drepturilor omului este impusa oricui, indiferent daca o minoritate doreste sa-si exercite drepturile oferite sau nu.

Consider justificata, de asemenea, intr-o oarecarea masura, si atitudinea rabinilor de la Ierusalim, care au vazut in burqa o forma extrema de manifestare in societate si familie. Pana la urma societate este si comunitate, iar familia iti este „casă”, iar cei din casa iti sunt „familiari”.

Consider ca problema aceasta poate fi depasita usor daca fiecare parte intelege sa lase un pic din ideologia si/ sau rigurozitatea cu care au fost invatate si sa inteleaga ca imbracamintea impodobeste trupul, nu si sufletul credintei.

dan.camen.

~~~+~~~

Omid Safi: Continentul care vrea sa interzica burqa

accepta plajele pentru nudisti si prostitutia legala

Hotnews.ro/ 29 iulie 2010

In ultimii ani, discutiile despre hijab, burqa si niqab au starnit dezbateri aprinse in multe tari europene. Politicieni si oameni de rand, imami si simplii credinciosi s-au grabit sa aprobe valul traditional musulman sau, dimpotriva, sa ceara scoaterea lui in afara legii. Sustinatorii burqai afirma ca e dreptul femeii musulmane sa poarte obiectul vestimentar si ca suntem martorii unei islamofobii ce cuprinde Europa. Opozantii sustin insa ca valul este o „inchisoare mobila”, un simbol al umilintei femeii, o respingere a valorilor occidentale si chiar o provocare religioasa. HotNews.ro a vrut sa afle ce cred expertii in Islam despre „controversata burqa”.

Profesorul Omid Safi, expert in Studii islamice, a declarat urmatoarele pentru HotNews.ro
:

„Recentele controverse din Europa legate de burqa reprezinta un alt semn al valului de xenofobie care strabate astazi Europa. Aceasta neliniste nu e legata de Coran sau de interpretarile concurente ale Islamului, cat mai ales de teama pe care multi europeni o resimt fata de tendintele demografice in schimbare ale continentului european.

La urma urmei, purtatul burqai afecteaza un numar foarte mic de femei din Europa, probabil cateva mii (n.red. potrivit unor statistici neoficiale, mai putin de 2.000 de femei poarta burqa in Franta). Interdictia purtarii valului se refera la incercarile infatuate ale statelor puternice de a defini parametrii prin care o minoritate opresata nu-si poate exprima propria intelegere a cerintelor sale religioase. Ganditi-va ca acesta este acelasi continent unde exista, in diferite tari, plaje pentru nudisti si prostitutie legala.

Exista o lunga traditie ca oamenii sa-si concentreze discutiile, in mod obsedant chiar, asupra femeilor musulmane. La sfarsitul zilei insa, diferitele forme de hijab (din care burqa este cea mai drastica) sunt semnificative doar la nivelul pe care oamenii insisi il stabilesc. Daca vrem sa stim ce reprezinta burqa pentru femeile musulmane, ar trebui sa le intrebam pe ele si nu sa le impunem noi interpretarile noastre”.


Omid Safi
unul dintre intelectualii musulmani de marca * profesor de Studii islamice la University of North Carolina at Chapel Hill * este specializat in gandire islamica contemporana si istorie islamica medievala * este directorul departamentului de Studii ale Islamului din cadrul Academiei americane de Religii, cea mai mare organizatie internationala dedicata studiului academic al religiei * este editorul volumului „Progressive Muslims: On Justice, Gender, and Pluralism (Oxford: Oneworld Publications, 2003) * printre lucrarile sale se numara „Politics of Knowledge in Premodern Islam” (UNC Press, 2006), „Voices of Islam: Voices of Change” (Praeger, 2006), „Memories of Muhammad” (HarperCollins) * pregateste o carte despre miscarea reformatoare din Iran si un volum despre poetul persan Rumi.

Controversa burqa in Europa:

  • in aceasta saptamana, realizatorul emisiunii Top Gear, Jeremy Clarkson, a provocat un val de nemultumiri dupa ce a povestit, in cadrul unei emisiuni in care cei trei prezentatori discutau despre pericolele de la volan, ca a vazut din taxi o femeie musulmana careia burqa i-a fost ridicata atunci cand s-a impiedicat si a cazut, dezvaluind o lenjerie provocatoare
  • in urma cu cateva zile, scotianul William Baikie a fost condamnat la doi ani de inchisoare dupa ce a rupt valul traditional purtat de o femeie musulmana. Incidentul s-a produs la 27 aprilie, la Glasgow
  • la mijlocul lunii iulie, o avocata franceza in varsta de 60 de ani i-a smuls valul de pe fata unei femei musulmane in ceea ce politia locala a descris ca fiind primul caz de acest fel produs in Franta
  • liderii partidelor de opozitie de la Madrid au anuntat la 18 iulie ca parlamentarii spanioli vor dezbate propunerea de lege care interzice purtarea valului islamic in public, pe motiv ca articolele vestimentare care acopera tot corpul sunt degradante pentru femei
  • un sondaj realizat in Europa si SUA de Pew Research Center (cu sediul in Washington) a indicat faptul ca o larga majoritate dintre germani, spanioli, francezi si britanici sustine interzicerea valului musulman. Cei mai multi dintre americani se opun interzicerii purtarii burqai
  • la 13 iulie, Camera inferioara a Parlamentului francez a aprobat un proiect de lege care va interzice femeilor sa poarte in public valul islamic de tip burqa, ce le acopera intregul corp in afara de ochi si maini. Documentul urmeaza sa ajunga la Senat
  • la 25 iunie, Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei a adoptat in unanimitate o rezolutie care se opune interzicerii purtarii valurilor musulmane in public, pe motivul ca astfel se neaga un drept de baza al femeilor care doresc sa isi acopere fetele. In cadrul rezolutiei se subliniaza ca valurile, cunoscute sub numele de burqa sau niqab, ar putea fi interzise atunci cand se pune in discutie siguranta publica sau obligatiile profesionale
  • in iunie, primarul Jordi Hereu a anuntat ca Barcelona intentioneaza sa fie primul mare oras din Spania care va interizce purtarea traditionalului val islamic in cladirile publice. Decretul se va aplica in toate spatiile publice, precum Primarie, pietele acoperite sau in crese. Alte opt orase si comunitati spaniole au interzis burqa
  • la inceputul lunii mai, o tanara de 26 de ani, Mamei Marmouri (imigranta din Tunisia), a fost prima femeie amendata in Italia pentru ca purta val islamic in public. Incidentul s-a petrecut in Novara, in nordul peninsulei. Amenda: 500 de euro
  • in 2 mai, vicepresedinta Parlamentului European a cerut interzicerea purtarii valului musulman in intreaga Europa. Silvana Koch-Mehrin a afirmat ca burqa este un atac asupra drepturilor femeilor
  • Camera inferioara a Parlamentului belgian a aprobat la 29 aprilie o lege care interzice purtarea in public a valului islamic si a altor obiecte de imbracaminte care acopera fata femeilor. Documentul trebuie sa fie validat si de catre Senatul de la Bruxelles. Un eventual vot pozitiv al senatorilor ar face ca Belgia sa fie prima tara europeana care interzice burqa
  • in Olanda, controversatul politician Geert Wilders a cerut insistent in campania electorala interzicerea burqai si a moscheelor. Cantonul elvetian Aargau a cerut interzicerea la nivel national a valului, in timp ce Partidul austriac al Libertatii (FPÖ) din Oberösterreich a esuat recent in tentativa de a impune o lege similara la nivelul statului
  • in aprilie, o femeie care purta valul islamic in timp ce se afla la volan a fost amendata de politia franceza, pentru „conducere inconfortabila si lipsa a vizibilitatii”. Amenda de 22 de euro aplicata de politistii francezi a fost bazata pe o regula a Codului Rutier care obliga orice sofer la o suficienta libertate de miscare si un camp vizual larg, pentru a fi in masura sa efectueze comod si fara intarziere toate manevrele necesare
  • in ianuarie 2010, ministrul italian de interne, Roberto Maroni, a anuntat ca parlamentul italian intentioneaza sa impuna o interdictie privind purtarea valului islamic, folosit de femeile musulmane pentru a-si acoperi fata
  • in august 2009, un purtator de cuvant al Partidului Conservator din Danemarca a anuntat ca formatiunea sa solicita interzicerea purtarii traditionalului văl musulman burqa in public
  • in august 2009, oficialii francezi au interzis unei femei musulmane sa inoate intr-o piscina publica deoarece era imbracata in burqini, un costum de baie care acopera intreg corpul, cu exceptia fetei, mainilor si picioarelor. Personalul piscinei aflata in estul Parisului i-au interzis femeii accesul in apa, citand „grija pentru igiena”.

Adrian Novac

sursa>

http://www.hotnews.ro/stiri-international-7639415-profesorul-omid-safi-continentul-care-vrea-interzica-burqa-accepta-plajele-pentru-nudisti-prostitutia-legala.htm

~~~+~~~


Israelul, ingrijorat de extinderea burqai in randul evreicelor: Rabinii vor emite un edict prin care declara burqa fetis sexual

Hotnews.ro/ 29 iulie 2010

Rabinii israelieni vor emite un edict prin care vor declara ca purtarea burqai reprezinta un fetis sexual la fel de promiscuu ca tinutele extrem de sumare, in incercarea de a stavili numarul tot mai mare de evreice care recurg la aceasta tinuta, asociata in general cu regimurile islamiste represive, relateaza The Daily Telegraph.

Un grup redus de ultra-ortodocsi evrei din orasul Beit Shemesh a ales sa se invesmanteze cu burqa, in urma cu trei ani. De la acel moment, obiceiul s-a raspandit in alte cinci orase, provocand ingrijorare in randul liderilor israelieni ultra-ortodocsi, desi numarul israelienelor care poarta aceste haine nu este mai mare de cateva sute.

„Este un pericol real ca prin exagerare sa ajungi la rezultatul opus a ceea ce sperai, generand incalcari grave in materie sexuala”, spune Shlomo Pappenheim, un membru al autoritatii rabinice care pregateste acest edict, la insistentele mai multor soti ale caror femei adoptasera burqa.

Prin traditie, femeile ultra-ortodoxe trebuie sa se imbrace conservator si sa apara cu capul acoperit in public.

Ulterior, au aparut voci care au afirmat ca purtatul capului acoperit nu este suficienta, ci este necesara acoperirea fetei cu un val si purtarea a mai multor randuri de haine, pentru ascunderea formei corpului.

Femeile care au ales sa poarte burqa povestesc ca, din acel moment, au inceput sa fie denumite de vecini „arabi puturosi” iar soldatii israelieni au inceput sa le ceara actele de identificare, pentru a vedea daca sunt sau nu musulmane.

Aceasta moda a creat tensiuni si in viata familiala. Un barbat a apelat la un tribunal rabinic pentru a obtine o decizie prin care sotia sa sa fie obligata sa nu mai poarte burqa.

Si planul a functionat. Potrivit deciziei Curtii, comportamentul femeii a fost declarat „extrem” si s-a ordonat obtinerea unui divort religios imediat.

R.M.

sursa>

http://www.hotnews.ro/stiri-international-7648152-israelul-ingrijorat-extinderea-burqai-randul-evreicelor-rabinii-vor-emite-edict-prin-care-declara-burqa-fetis-sexual.htm


 
3 comentarii

Scris de pe iulie 31, 2010 în articole, citadela, diverse

 

Etichete: , , , , , , , , , , , ,