Colonelul Cantarean şi operaţiunea „Pământeanul”
Vlad Cubreacov/ 13 ianaurie 2011
Colonelul vrea urgent un vicar în Mitropolia Basarabiei
[…] Mai important şi mai interesant ni s-a părut ce a spus colonelul Cantarean în continuare, developând un mai vechi plan al Patriarhiei Moscovei, cel de anihilare cu orice preţ a jurisdicţiei Bisericii Ortodoxe Române la răsărit de Prut. Să vedem mai întâi ce vibraţii a produs în atmosferă aparatul de vorbire al Înaltului colonel „al întregii Moldove”.
Aşadar… „Mai mult decât atât, noi, aflând acum că se pregăteşte un episcop vicar pentru Mitropolia Basarabiei în Republica Moldova, ş-am aflat că este pământeanul nostru, părintele Veniamin, deci, din Anenii Noi, Goreanu, eu mi-am exprimat în auzul tuturor că eu o să-l primesc, fiind hirotonisit, neoprit de nimeni, de către Patriarhia Română, o să-l primesc în catedrala mitropolitană, o să slujesc împreună cu el, dar cu Preasfinţitul Petru unica problemă este că el este oprit şi nu am dreptul să coliturghisim împreună, da. Iată aceasta este problema toată. Dar nouă ni se pune problema că el este român, că eu sunt rus şi toate aceste întrebări care nu corespund adevărului”.
Cel mai iubit dintre „pământeni”…
Asta era! Colonelul îşi doreşte un vicar anume în Mitropolia Basarabiei… Întâi de toate, vom observa falsul grosolan la care recurge mândrul nostru colonel. Nimeni nu pregăteşte şi nici nu poate pregăti „un episcop vicar pentru Mitropolia Basarabiei” în afara Mitropoliei Basarabiei. De ce? Pentru câteva motive: 1. Mitropolia Basarabiei este una autonomă şi, potrivit Statutului său de organizare şi funcţionare şi potrivit Actului sinodal şi patriarhal din 19 decembrie 1992, are o procedură de alegere a ierarhilor de jos în sus, de către poporul credincios împreună cu clerul din fiecare eparhie. Abia după consumarea procedurilor interne de alegere, pe bază de alternativă, a ierarhilor din Mitropolia Basarabiei, Sfântul, Marele şi Îndreptătorul Sinod al Patriarhiei Române ia act cu binecuvântare şi validează alegerea făcută de clerul şi poporul credincios; 2. Mitropolia Basarabiei şi eparhiile ei sufragane nu pregătesc candidatura „pământeanului nostru, părintele Veniamin, deci, din Anenii Noi, Goreanu” pentru a fi „un episcop vicar pentru Mitropolia Basarabiei”; 3. Mitropolia Basarabiei şi eparhiile ei vor proceda la alegerea de episcopi eparhioţi şi vicari de îndată ce vor fi întrunite toate condiţiile necesare unor asemenea paşi importanţi. Aşa sau altminteri, Mitropolia Basarabiei nu va cere avizul colonelului Cantarean la alegerea acestor ierarhi.
Detalii ale operaţiunii „Pământeanul”
Cine este „pământeanul”? Din câte ni s-a dat să cunoaştem până acum, „pământeanul nostru, părintele Veniamin, deci, din Anenii Noi, Goreanu” este un personaj interesant. El este basarabean prin naştere, fiu de preot slujitor în Patriarhia Moscovei (în subordinea nemijlocită a colonelului Cantarean), care are imprudenţa să se exprime adesea deloc favorabil Patriarhiei Române, întâistătătorului ei şi Mitropoliei Basarabiei. Numele său de botez este Veaceslav. Şi-a făcut studiile teologice în România, ca bursier al Statului Român. În timpul studiilor s-a remarcat ca fiind ostil Mitropoliei Basarabiei. A predat la „Academia Duhovnicească din Chişinău”, înfiinţată prin ucazul fostului Patriarh al Moscovei, Alexei al II-lea. Mirean fiind, a fost delegat de către mitropolitul-colonel Cantarean direct la Bucureşti, pentru a fi angajat în administraţia patriarhală. Scopul pentru care a fost delegat la Bucureşti a fost atins la foarte scurt timp după plecarea din Chişinău, respectivul mirean fiind angajat dintr-odată, în condiţii destul de ciudate, ca să nu spunem foarte suspecte, în chiar inima administraţiei patriarhale, la Sectorul Relaţii Externe Bisericeşti.
Se mândreşte cu faptul că se află în vechi şi strânse legături de „prietenie” cu Dan Ciachir, un alt personaj interesant, de origine etnică găgăuză, cunoscut ca unul dintre principalii detractori de presă ai Patriarhului Daniel. A deţinut funcţii importante la Cancelaria Sfântului Sinod al Patriarhiei Române, s-a „ocupat” de dosarul Mitropoliei Basarabiei, „ocupaţie” încetată în urma unui protest al Mitropolitului Petru. După ce a fost călugărit şi hirotonit preot, este consilier în administraţia Arhiepiscopiei Bucureştiului.
Acum câţiva ani, numele „pământeanului” a fost vehiculat în presa din Bucureşti (faimosul articol de investigaţie „Biserica KGB” din publicaţia „Ziua”), într-un context destul de negativ. Pe durata aflării în misiunea sa duhovnicească la Patriarhia Română, a fost unul dintre colaboratorii fideli ai instrumentelor de propagandă ale structurii locale a Patriarhiei Moscovei la Chişinău. Întreţine pe faţă relaţii directe şi strânse cu „Biserică Ortodoxă din Moldova” (Patriarhia Moscovei) şi cu mitropolitul Chişinăului şi „al întregii Moldove”, pe care îl vizitează negreşit atunci când se află la baştină. Ultima sa întâlnire la Chişinău cu falnicul mitropolit-colonel Vladimir Cantarean s-a produs vara trecută, mai exact la 13 iulie 2010, fără ştirea sau binecuvântarea Arhiepiscopiei Bucureştiului, când greaua, dar nobila sa misiune în capitala României a şi fost apreciată şi răsplătită generos, potrivit unui Comunicat de presă al „Bisericii Ortodoxe din Moldova”, prin distingerea „părintelui consilier patriarhal Veniamin Goreanu (cetăţean al RM) cu Medalia “Sfântului Ştefan cel Mare””.
Acelaşi Comunicat ne-a anunţat că mândrul colonel de la Chişinău şi trimisul său la Bucureşti, „pământeanul nostru, părintele Veniamin, deci, din Anenii Noi, Goreanu”, „au trasat noi punţi pentru o ulterioară colaborare, precum şi de schimb de experienţă în diverse domenii ale activităţii Bisericii”. Ei, dar unde este „colaborarea” sunt şi „colaboratorii”, iar unde avem „schimb de experienţă” avem şi „schimb de informaţii”.
Acum se ştie exact că „pământeanul” a fost în legătură zilnică cu un mic grup de preoţi buclucaşi, susţinuţi de o parte a presei (în special Jurnal de Chişinău şi Pro TV) şi mai mulţi securişti din sfera „literelor şi a culturii basarabene”, care au pus la cale, în vara anului 2008, decapitarea Mitropoliei Basarabiei şi înlocuirea Înaltpreasfinţitului Mitropolit şi Exarh Petru cu…, evident, „pământeanul” delegat de Patriarhia Moscovei la Bucureşti. Ar mai fi multe de spus, dar astea le lăsăm, poate, pentru altă dată.
Pământeni, pământeni, dar care le sunt gradele?
Cunoscând bine dedesubturile nesăbuitului război văzut şi nevăzut purtat cu atâta perfidie „ortodoxă” de către armata de locotenenţi, maiori, colonei şi generali din Patriarhia Moscovei împotriva Mitropoliei Basarabiei şi a Patriarhiei Române, cunoscându-l şi pe acest „pământean” atât de iubit de colonelul Cantarean, dar şi privind lucrurile cu mult realism, constatăm că pe mândrul colonel l-a luat gura pe dinainte şi a dezvăluit ceea ce nu trebuia să dezvăluie până în momentul Ics, cum spun militarii.
Surse bine avizate din interiorul mitropoliei „întregii Moldove” ne asigură că planul colonelului este de a scăpa odată şi pentru totdeauna de Mitropolitul Petru, care îi stă Patriarhiei Ruse ca o ţepuşă în talpă, aducând, prin mijloace numai de el şi de „sfânta” Moscovă ştiute, un om al său de nădejde în fruntea Mitropoliei Basarabiei, care să fie înghiţită, prin fuziune, de către mitropolia „întregii Moldove”. Interesant plan! Şi periculos! Văzând cum „s-a lămurit” colonelul până acum cu „existenţa” altor ierarhi, nutrim sincer speranţa că acest plan, care are în vedere o „lămurire” a colonelului „cu existenţa Mitropolitului Petru”, nu urmăreşte deznodăminte asemănătoare. Sperăm ca respectivul plan să nu aibă nici un fel de sorţi de izbândă. Faptul că acum ne-au fost vădite câteva elemente ale sale va determina Mitropolia Basarabiei să procedeze la alegerea canonică şi statutară nu doar a unui vicar, ci a mai multor ierarhi care să i se alăture Mitropolitului Petru Păduraru în slujirea Bisericii noastre de la răsărit de Prut şi de la răsărit de Nistru. Slavă Domnului că acum ştim cel puţin numele „pământeanului” pe care colonelul Cantarean şi-l pregăteşte pentru lucrarea sa! Mitropolia Basarabiei nu are însă nevoie de nici un cal troian oferit cu atâta mărinimie şi insistenţă pravoslavnică, aşteptat de colonel de pe acum, cu uşile deschise, în Catedrala din centrul Chişinăului. Se vor găsi şi fără polcovnicescul ajutor destui candidaţi pentru cele 8 funcţii vacante de ierarhi ai Mitropoliei Basarabiei, căci Ortodoxia românească are destulă putere să nască oamenii potriviţi pentru asemenea răspunderi.
O singură întrebare nu-şi are, deocamdată, răspunsul: dacă cel care ni se prezintă drept mitropolitul „întregii Moldove” are gradul de colonel, care o fi fiind gradul favoritului său delegat la Bucureşti? Oricum, să fim de acord, discipolul nu poate avea un grad mai înalt decât cel al maestrului, al celui mai Înalt şi mai Preasfinţit colonel, Cantarean.
sursa>
http://cubreacov.wordpress.com/2011/01/13/colonelul-cantarean-si-operatiunea-%E2%80%9Epamanteanul%E2%80%9D/
foto>
http://www.ziarullumina.ro/imagine.php?pic=123069input_file0070557.jpg&rw=280
Theologhia 
