Patriarhia Ierusalimului a închiriat terenuri statului israelian pentru următorii 140 de ani

Doxologia.ro / 31 martie 2011

Potrivit unui articol din cotidianul Haaretz, Patriarhia Ortodoxă Greacă a vândut săptămâna trecută dreptul de leasing la cele mai multe dintre terenurile sale din Ierusalim unui grup de investitori evrei. Acordul de 80 milioane de dolari pune capăt unor dezbateri furtunoase pe această temă, cel puțin pentru următorii 140 de ani.

Vânzarea include 85 de parcele localizate în cele mai scumpe zone ale Ierusalimului. Sute de proiecte au fost deja realizate pe aceste terenuri, inclusiv proiecte rezidentiale și comerciale. Proprietăţile includ Turnul Wolfson care se află lângă clădirea Knesset-ului, Parlamentul israelian, Muzeul Israelian, parcul Liberty Bell, Sinagoga Mare, staţii de tren, hoteluri, birouri si locuinte.

Theofil al III-lea, Patriarhul ortodox grec, a semnat acordul împreună cu consilierul său pentru problemele financiare.

Povestea merge înapoi până la fondarea statului Israel în 1947. Patriarhia, proprietarul istoric al terenului în cauză, a semnat un contract de leasing cu JNF (Jewish National Fund). Ţara nou născută avea nevoie de noi terenuri pentru a-și dezvolta noua capitală, dar Patriarhia a refuzat categoric să-şi vândă vreun teren, acceptând doar să îl închirieze.

În 1952 Patriarhia Ortodoxă Greacă a semnat acordul prin care a fost lăsată cu proprietatea formală a terenurilor, dar toate drepturile de a utiliza şi dezvolta acele terenuri au fost transferate printr-un contract de închiriere pe termen de 99 de ani către JNF, până în 2051. Condiţiile iniţiale au permis JNF să subînchirieze terenurile pentru dezvoltatorii imobiliari, care au construit pe proprietăţile Patriarhiei mii de case. Pentru a preveni o situaţie posibilă în care locuitorii şi alții care folosesc proprietăţile să fie puşi în situaţia de a negocia individual cu Patriarhia în viitor, statul israelian a desfăşurat negocieri secrete, de zeci de ani, în încercarea de a-l convinge pe fostul Patriarh Diodoros I să fie de acord să prelungească contractul de închiriere. Dar presiunile politice, în cea mai mare parte venite din partea grupurilor palestiniene, au împiedicat acest lucru până în momentul de față.

(Traducerea şi adaptarea: Petru Avram)

sursa>

http://www.doxologia.ro/ortodoxia-lume/patriarhia-ierusalimului-inchiriat-terenuri-statului-israelian-pentru-urmatorii-140

foto>

http://farm2.static.flickr.com/1273/1346240955_7611bfd22b_o.jpg

 

Hotărâre a Sfântului Sinod: Rânduială liturgică unitară pentru slujba de la trecerea dintre ani

[Cred ca PS Corneliu, Episcopul Husilor, are o problema cu exorcismele, care i se trage inca de la chestiunea „Tanacu”. Altfel nu-mi explic de ce il preocupa acum asa de mult molitfele Sf. Vasile cel Mare *(rugaciuni de indepartare si alungare a diavolului din oameni), citite indeobste in biserici la data praznuirii Sfantului Vasile cel Mare, autorul lor. Daca 2012 va fi desemnat „Anul omagial al Sfantului Maslu”, probabil ca si atunci Preasfintia sa va propune in Sinod ca Taina Sfantului Maslu sa nu mai fie facuta indeobste in biserici, pe motiv ca este o practica „daunatoare unitatii liturgice”, care nu este savarsita panortodox ca la noi, si ca va preveni prin asta „excesele străine de duhul credinţei şi al bunei-cuviinţe pastorale”. Va recomanda, probabil, ca aceasta taina sa fie facuta expres la cererea suferindului si precedata in prealabil de spovedania cu post atat din partea preotului, cat si din partea bolnavului. Daca aceste molitfe ale Sf. Vasile se citeau in general la manastiri si la bisericile de mir decat o singura data pe an, acum, prin aceasta hotarare, ele nu vor mai avea o zi in an de citire a lor, ci doar ocazional, sau chiar deloc (in cazul bisericilor de mir). Astfel, molitfele Sf. Vasile cel Mare, care erau citite in mod traditional dupa Sfanta Liturghie pe 1 ianuarie, au fost inlocuite cu slujba Te Deum-ului, pentru ca intr-o lume secularizata adevarata bucurie de inceput de an nu mai este rugaciunea de purificare a sufletului pentru a deveni un om nou, si prin asta de multumire a lui Dumnezeu, ci este lasata doar acea slujba de multumire adusa lui Dumnezeu, iar sufletul in continuare, ca si mai inainte, necuratit. Probabil principalul caz de „exces strain de duhul credintei” care a fost vizat prin aceasta hotarare a fost cel de la Tanacu, fiindca cele locale – de preoti „magi” care deschid cartea si vindeca de boli prin diverse rugaciuni – au fost doar cazuri izolate. Oricum, nu cred ca citeau acei preoti tocmai molitfele Sf. Vasile, fiindca i-ar fi „ars”, la propriu, la fel ca pe niste draci, puterea rugaciunilor Sf. Vasile. De asemenea, nu s-a auzit pana acum ca din cauza acestor molitfe cineva sa sufere, in schimb, am auzit de vindecari de pe urma lor. Cat despre felul cum considera unele persoane mediatice din cler practica exorcismelor in Biserica Ortdoxa se pot spune multe, insa trebuie sa crezi macar in existenta dracilor, in puterea lor de a poseda o persoana, dar si in puterea rugaciunilor cu post care pot indeparta diavolii din oameni – dan.camen.]

Basilica.ro / 28 martie 2011

În noaptea trecerii dintre ani, în toate catedralele şi bisericile parohiale din Biserica Ortodoxă Română, slujba se va săvârşi după o rânduială liturgică unitară, care va fi tipărită sub forma unei broşuri de către Editura Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă. Hotărârea a fost luată în cadrul şedinţei Sfântului Sinod, în şedinţa de lucru din 17 februarie, la propunerea Preasfinţitului Corneliu, Episcopul Huşilor, după cum informează „Ziarul Lumina”.

Pentru a marca după cuviinţă bucuria duhovnicească a sărbătorii bisericeşti din ziua de 1 ianuarie, una din problemele de pe ordinea de zi a şedinţei Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din 17 februarie a fost stabilirea unei rânduieli liturgice unitare în Biserica Ortodoxă Română pentru slujba ce se oficiază în noaptea trecerii dintre ani. În urma dezbaterilor şi având în vedere propunerile Preasfinţitului Corneliu, Episcopul Huşilor, s-a apreciat că cea mai potrivită slujbă în noaptea trecerii dintre ani este cea a Acatistului Domnului nostru Iisus Hristos, rânduială liturgică prin excelenţă doxologică, care trebuie urmată de rostirea rugăciunii de mulţumire (din Liturghier, Molitfelnic sau Cartea de Te Deum), de rugăciunea de intrare în Noul An (de la slujba Te Deum-ului) şi de intonarea cântării ‘Apărătoare Doamnă’. Slujba va fi însoţită în mod obligatoriu de un cuvânt de învăţătură, în care să se sublinieze importanţa sfinţirii timpului în Hristos Mântuitorul, Împăratul veacurilor.

Întrucât în mănăstiri trebuie păstrată în întregime rânduiala săvârşirii celor şapte laude la vremea rostuită, la slujba de la miezul nopţii (Miezonoptică) se vor adăuga Acatistul Domnului nostru Iisus Hristos, rugăciunea de mulţumire (din Liturghier, Molitfelnic sau Cartea de Te Deum) şi rugăciunea de intrare în Noul An (de la slujba Te Deum-ului), urmată de cântarea ‘Apărătoare Doamnă’.

Slujba Te Deum-ului se va săvârşi după Sfânta Liturghie

Editura Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă va supune aprobării Preafericitului Părinte Patriarh Daniel proiectul de broşură care va cuprinde rânduiala slujbei bisericeşti din noaptea trecerii dintre ani, cu conţinutul aprobat de Sfântul Sinod şi care, în scopul uniformizării acestei rânduieli liturgice, va fi difuzată tuturor unităţilor de cult din eparhiile Patriarhiei Române.

Întrucât sărbătoarea bisericească de la 1 ianuarie (Tăierea împrejur cea după Trup a Domnului şi Sfântul Vasile cel Mare, Arhiepiscopul Cezareei Capadociei), care este şi începutul anului civil, trebuie primită cu bucurie duhovnicească, la sfârşitul Sfintei Liturghii se va oficia slujba Te Deum-ului, aşa cum se procedează la nivel panortodox şi cum prevăd îndrumările tipiconale.

Pentru a se evita excesele străine de duhul credinţei şi al bunei-cuviinţe pastorale, precum şi practicile dăunătoare unităţii liturgice, episcopii chiriarhi vor adresa clerului îndrumarea pastorală şi duhovnicească de a respecta rânduiala citirii Molitfelor Sfântului Vasile cel Mare în zile de post, în cazuri individuale şi, după caz, în legătură cu Taina Sfântului Maslu, atunci când bolnavul solicită, această rânduiala trebuind să fie însoţită de post şi spovedanie, atât din partea clericilor, cât şi a credincioşilor. În cadrul îndrumărilor respective se va preciza cu limpezime că citirea Molitfelor Sfântului Vasile cel Mare în noaptea trecerii dintre ani este o practică regională (mai ales în sudul ţării) neaprobată de Sfântul Sinod, inexistentă în alte zone ale ţării şi mai ales în practica altor Biserici Ortodoxe surori.

În scopul îndrumării clerului din eparhie şi a personalului monahal asupra necesităţii aducerii la îndeplinire şi a respectării prevederilor acestei hotărâri sinodale, se va putea folosi prilejul conferinţelor administrative lunare de la protopopiate şi al sinaxelor stareţilor şi egumenilor de mănăstiri şi schituri din eparhie, precum şi presa scrisă sau alte mijloace audiovizuale bisericeşti centrale şi eparhiale.

sursa>

http://www.basilica.ro/ro/stiri-patriarhie/hotarare_a_sfantului_sinod_randuiala_liturgica_unitara_pentru_slujba_de_la_trecerea_dintre_ani_6261.html

foto>

http://media.realitatea.ro/multimedia/image/200906/w460/image_124622249485640700_1.jpg

 

Biserica Greciei a decis să rămână în Consiliul Mondial al Bisericilor

Doxologia.ro / 18 martie 2011

O întâlnire a responsabililor pentru relaţii inter-ortodoxe şi ecumenice din cadrul Sfântului Sinod al Bisericii Greciei a avut loc miercuri 16 martie, în Sala Sinodală de la Atena.

Comitetul este format din Meletios Mitropolit de Nicopole (preşedinte), Ignatie de Dimitriada, Chrysostomos de Messinia, Episcopul Ioan de Termopile şi Prof. Georgios Martzelos de la Facultatea de Teologie din cadrul Universităţii „Aristotel” din Tesalonic.

Potrivit „Romfea.gr’, după discuţii aprofundate, membrii au decis că Biserica Greciei îşi va continua participarea la Consiliul Mondial al Bisericilor şi la alte forumuri inter-creştine care promovează nu un ecumenism politicianist şi lipsit de consistenţă ci un dialog în Adevăr aşa cum a fost el formulat de patriarhul Gherman II al Constantinopolului în 1230.

Această întâlnire survine în urma presiunilor pentru retragerea Bisericii Greciei din Consiliul Mondial al Bisericilor cu sediul la Geneva, iniţiate de unele grupuri din Biserica Greciei, precum şi a apelului a doi dintre mitropolitii Sfântului Sinod (Serafim de Kytera şi Serafim al Pireului) în acelaşi sens. Comisia a recomandat însă continuarea dezbaterilor pe aceasta temă, dar într-un duh irenic şi atent la unitatea Bisericii.

Traducerea şi adaptarea Petru Avram

sursa>

http://www.doxologia.ro/ortodoxia-lume/biserica-greciei-decis-sa-ramana-consiliul-mondial-al-bisericilor

 

Preotul martir Ilarion Felea, pomenit la Facultatea de Teologie din Arad

[Este deosebit de interesant faptul ca in aceasta stire se specifica cum ca Parintele martir Ilarion Felea a adormit „ca un mucenic”, drept pentru care Facultatea de Teologie din Arad l-a ales ca „patron spiritual” si „ocrotitor duhovnicesc”. Adica, ii recunoaste sfintenia, iar pe plan local aceste demersuri nu inseamna decat, ca sa spun in termeni catolici, „beatificarea” parintelui Ilarion, in vederea canonizarii – dan.camen.]

Basilica.ro / 30 martie 2011

Cadrele didactice şi studenţii Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Arad, sub protia IPS Timotei Seviciu, Arhiepiscopul ortodox al Aradului, l-au omagiat luni, 28 martie, în ziua pomenirii Cuviosului Ilarion cel Nou, pe pr. prof. dr. Ilarion V. Felea (1903-1961), printr-un parastas, informează „Ziarul Lumina”.

Părintele Felea s-a născut la 21 martie 1903, în Valea Brad, jud. Hunedoara, în familie de preot. A urmat, pe rând, cursuri la Liceele ‘Avram Iancu’ din Brad şi ‘Moise Nicoară’ din Arad, apoi Academia Teologică ‘Andreiană’ din Sibiu şi doctoratul la Facultatea de Teologie din Bucureşti, absolvind şi Facultatea de Litere şi Filosofie din Cluj. Activitatea sa preoţească a început în Parohia Valea Brad, continuând în Arad – Sega, unde a ridicat o biserică parohială, apoi la catedrala din Arad. Pe linie didactică, a fost profesor de dogmatică şi apologetică la Academia Teologică din Cluj şi la cea din Arad, ocupând şi funcţia de rector. A fost redactor al publicaţiilor ‘Biserica şi Şcoala’ şi ‘Calea Mântuirii’ din Arad. A fost arestat şi condamnat la 20 de ani muncă silnică ‘pentru uneltire contra ordinei sociale’ şi 20 de ani de temniţă grea pentru ‘activitate intensă contra clasei muncitoare şi a mişcării revoluţionare’. La 18 sept. 1961 a adormit, ca un mucenic, în închisoarea de la Aiud. Ca unul ce a încununat atât de frumos şi înălţător slujirea preoţească şi cea didactică, instituţia academică teologică arădeană l-a ales ca patron spiritual.

În cadrul slujbei de pomenire, IPS Timotei a arătat că ‘aşezarea acestui luminat dascăl de teologie, ca ocrotitor duhovnicesc al Facultăţii de Teologie, reprezintă un act deosebit, fiind receptat ca o călăuză pentru întreaga activitate de răspândire a cuvântului lui Dumnezeu către tineri şi către toţi credincioşii. Astăzi, noi încercăm să readucem în actualitate teologia sa, prin editarea lucrărilor teologice ce-i poartă amprenta, la care se adaugă şi o altă coordonată, aceea legată de retipărirea într-o formă îmbogăţită a antologhionului de strană’.

sursa>

http://www.basilica.ro/ro/stiri/preotul_martir_ilarion_felea_pomenit_la_facultatea_de_teologie_din_arad_7488.html

 

În Atena 150.000 de greci au protestat timp de patru ore împotriva cardului cetățianului (potrivit celor declarate de Părintele Nektarios Moulatsiotis)

Un nou protest împotriva actelor de identitate biometrice

Graiul Ortodox / 28 martie 2011

Atena, 27 martie 2011, Pedio Areos şi Piaţa Syntagma:

Zeci de mii de oameni din multe părţi ale Greciei au răspuns la apelurile Comisiei Panelene a Clericilor şi Laicilor pentru Lupta împotriva Cardului Cetăţeanului şi s-au adunat duminică, 27 martie 2011, în Pedio Areos, după care au mers în marş paşnic către Parlamentul Elen. Estimările cele mai modeste vorbesc de cel puţin 30.000 de manifestanţi, în timp ce Părintele Nektarios Moulatsiotis, preşedintele acestei Comisii de Luptă împotriva Cardului Cetăţeanului, a anunţat prezenţa a 100.000 de oameni. Importanţă însă nu are atât numărul participanţilor, cât prezenţa dinamică a oamenilor, atât în ​​discursurile ţinute la Pedio Areos, cât şi în marşul către Parlament.

Dintre vorbitori trebuie menţionaţi reprezentanţii INKA-ΓΟΚΕ (Ιnstitutul Consumatorilor/Federaţia Generală a Consumatorilor din Grecia, organizaţie membră a Comisiei Europene pentru Sănătatea şi Protecţia Consumatorilor, http://www.inka.gr)%5B1%5D, experţi în ştiinţele economice care au prezentat riscurile actelor cu cip şi ale îndosarierii datelor personale. Domnul Stathis Adamopoulos, specialist în ştiinţe economice, membru al INKA, a semnalat în discursul său că „în esenţă, cardul va înregistra toate acţiunile individului cu rezultatul că va modifica fundamental sistemul de valori al societăţii noastre”, adică omul va fi supus unei urmări continue, 24 de ore din 24, şi a completat că aceste date care ţin de viaţa privată a omului vor putea fi extrase în orice moment, fapt care va constitui un obstacol major în dezvoltarea personalităţii umane. În declaraţia făcută Agenţiei Ateniene de Ştiri şi Agenţiei Macedoniene de Ştiri, ΑΠΕ-ΜΠΕ, acelaşi Stathis Adamopoulos susţine că: „chiar dacă toate aceste temeri nu ar fi reale, adevărul este că noul act de identitate care ni se pregăteşte presupune un sistem birocratic complex şi costisitor, care va deveni o importantă sursă de venituri, fapt care, spre exemplu a determinat guvernul australian să renunţe la introducerea lui”.

Părintele Nektarios Moulatsiotis, la rândul său, a subliniat într-una din intervenţiile sale că „acest card al cetăţeanului este în dezacord flagrant cu Constituţia Greciei şi cu Dreptul European”.

Reprezentanţii PR.A.O.S. (Iniţiativa Luptătorilor pentru o Conştiinţă Ortodoxă) au analizat în detaliu, atât din perspectivă tehnologică, cât şi religioasă, tema cardului de cetăţean.

Mitropolitul Pireului, Serafim, în numele Bisericii locale a Pireului, a exprimat neliniştea sa profundă faţă de intenţia introducerii cardului cetăţeanului în mesajul transmis manifestanţilor prin reprezentantul său, protopresviterul Hristos Hritodoulou. A subliniat că actuala evoluţie a tehnologiei devine un adevărat blestem pentru om şi instrument al unei dictaturi fără precedent în istoria omenirii. Omul îşi va pierde identitatea în cadrul sistemului de urmărire continuă care se va realiza prin cardul cetăţeanului. S-a menţionat de asemenea că se aşteaptă luarea oficială a poziţie e Sinodului Bisericii Greciei imediat ce guvernul va da publicităţii proiectul de lege privitor la introducerea cardului cetăţeanului, specificându-se că s-a constituit deja o comisie juridico-teologică a Sinodului care investighează toate datele legate de cardul cetăţeanului.

În repetate rânduri vorbitorii au invocat trecutul glorios al poporului grec care a fost un promotor al libertăţii umane, prin aceasta îndemnându-i pe contemporani să urmeze exemplul înaintaşilor lor care nu s-au temut să lupte şi să-şi dea viaţa pentru credinţa şi patria lor. S-au făcut referiri la Constantinopolul bizantin, ca simbol al elenismului creştin, şi la 25 martie, una dintre cele două zile naţionale ale Greciei, care marchează începutul revoluţiei de eliberare e grecilor de sub jugul otoman, din 1821, în care Biserica a avut un rol decisiv.

În ansamblul lor, discursurile s-au dorit un semnal de alarmă adresat poporului elen şi în acelaşi timp tuturor creştinilor, care se află în pericolul de a-şi pierde libertatea de acţiune şi spirituală prin acest nou sistem de înrobire, „anticreştin, antipopular, antidemocratic, antiuman şi satanic”, după cum a subliniat unul dintre vorbitori, „un sistem pe care Noua Ordine doreşte să îl impună Greciei”. De asemenea, manifestaţia s-a dorit o avertizare a ocârmuitorilor ţării, care se vădesc a nu fi „nici greci, nici creştini”, ci slujitori ai intereselor Noii Ordini Mondiale. S-a subliniat că guvernanţii nu doresc să prezinte clar ce înseamnă cardul cetăţeanului şi riscurile pe care le presupune, ei se exprimă în mod ambiguu, echivoc, în ce priveşte condiţiile şi implicaţiile introducerii noului sistem de identificare, fapt care dovedeşte o dată în plus caracterul antipopular al măsurii.

La sfârşitul discursurilor s-a citit rezoluţia manifestaţiei adoptată de către toţi participanţii.

Apoi manifestanţii au pornit în marş paşnic către Parlamentul Grecilor strigând lozinci precum “NU cardului cetăţeanului!”, „Grecia creştinilor Ortodocşi”, „Grecia înseamnă Ortodoxie!”, „Afară masonii din Parlament!” şi cântând imnul naţional şi „Apărătoare Doamnă”. Puternică a fost prezenţa tinerilor care cu vocile lor viguroase au dat un ton diferit marşului. Trebuie să îi felicităm pe aceşti tineri, pentru că mulţi dintre ei s-au implicat în organizarea şi desfăşurarea evenimentului prin distribuirea de pliante şi postarea de panouri etc.

Odată ajunşi în faţa Parlamentului, rezoluţia manifestaţiei a fost înmânată unui reprezentant al Parlamentului. Protestatarii şi-au manifestat dezacordul faţă de măsurile şi atitudinea guvernanţilor şi parlamentarilor în actuală criză economică şi politică şi au afirmat că nu îi consideră reprezentanţi ai poporului elen, tocmai pentru că nu acţionează spre binele material şi spiritual al poporului, ci sunt adevăraţi trădători de neam şi luptători împotriva Bisericii şi a credinţei creştine.

Mitropolitul Ieremia al Gortinei şi Megalopoleos a transmis telefonic în direct mesajul său de solidaritate şi de susţinere a cauzei manifestaţiei.

Mesaje de solidaritate au fost citite în faţa Parlamentului de reprezentanţi ai unor organizaţii creştine de pe tot cuprinsul Greciei.

În sfârşit, trebuie să semnalăm că protestatarii şi-au anunţat intenţia de a organiza şi alte demonstraţii de protest împotriva introducerii cardului cetăţeanului atât în Atena, cât şi în alte oraşe ale Greciei.

Părintele Nektarios Moulatsiotis: ”după afirmațiile polițiștilor suntem 150.ooo de oameni„

Traducere: Mihail Ilie.

Această prezentare necesită JavaScript.

Sursa postarii:

http://graiulortodox.wordpress.com/2011/03/28/32-in-atena-150-000-de-greci-au-protestat-timp-de-patru-ore-impotriva-cardului-cetatianului-potrivit-celor-declarate-de-parintele-nektarios-moulatsiotis/

Sursele traducerii:

http://thriskeftika.blogspot.com/2011/03/blog-post_8832.html

http://aktines.blogspot.com/2011/03/27-2011.html

http://panayiotistelevantos.blogspot.com/2011/03/blog-post_5764.html

http://www.orthodoxia-ellhnismos.gr/2011/03/blog-post_7912.html#more

http://www.newpost.gr/ellada/item/33411

http://www.filoumenos.com/index.php?option=com_content&view=article&id=2704:Megalei%CE%BFdis-i-sygkentrosi-gia-tin-karta-politi-27-Martioy&catid=51:amka-ekam&Itemid=76

 

Societatea civilă vs. Biserică

DW-World.de / 10 martie 2011

Autor: Horaţiu Pepine, Redactor: Laurenţiu Diaconu-Colintineanu

Parlamentul a adoptat o lege privind parteneriatul dintre stat şi culte în domeniul serviciilor sociale, generând, surprinzător, o controversă aprinsă.

ONG-urile implicate în proiecte sociale au cerut preşedintelui Traian Băsescu să nu promulge legea. Presa de stânga, afiliată curentului laicist, a denunţat influenţa crescândă a Bisericii Ortodoxe Române. Mai mulţi politicieni din opoziţie au acuzat complicitatea cu scop electoral între prelaţii ortodocşi şi partidul de guvernământ.

O parte din cler a părut la rândul său îngrijorat de sarcinile prea mari care ar reveni de aici înainte Bisericii. În general s-a creat o stare negativă, deşi e vorba mai curând de o serie de neînţelegeri.

Ceea ce nu se ştie, de pildă, este că, în dezbaterile din comisii, proiectul s-a bucurat de susţinerea salutară a opoziţiei. Proiectul privind “parteneriatul dintre stat şi culte în domeniul serviciilor sociale” a fost iniţiat de 90 de deputaţi şi senatori PDL, dar, în comisii, reprezentanţii PSD au întrevăzut rapid care sunt avantajele lui pe plan local. În fapt, proiectul, odată pornit, ajunge la dispoziţia “autorităţii contractante” sau, cu alte cuvinte, a majorităţilor locale, aşa cum sunt ele constituite prin alegeri.

Dacă ar fi să distingem chiar nuanţele cele mai fine, UDMR a fost uşor distant, deşi nu s-a opus, PNL a fost mai curând favorabil, iar PSD-iştii s-au scindat în partizani hotărâţi şi în adversari radicali. Uneori dezbaterea părea că se poartă în sânul PSD-ului.

Lucrurile acestea nu sunt deloc uimitoare, dacă luăm în seamă relaţiile concrete din lumea rurală românească, acolo unde reprezentanţii PSD au avut mereu legături mai strânse cu clerul ortodox. Aşadar, în ciuda ambianţei nefavorabile din presă, proiectul parteneriarului stat-biserică s-a bucurat în Parlament de o largă susţinere.

Mai problematic este faptul că Guvernul a dat proiectului aviz negativ. Legea parteneriatului dintre stat şi biserică a fost adoptată la fel ca legea reducerii TVA şi ca altele asemănătoare ignorând complet opinia Finanţelor. PDL a dorit foarte mult să promoveze această lege, în ciuda miniştrilor săi, sperând probabil să atenueze şocul moral provocat de reducerea cheltuielilor sociale.

Miza politică a fost evidentă şi din numărul neobişnuit de mare al semnatarilor (90), dar proiectul conţine totuşi o miză şi mai importantă care priveşte reformarea mecanismelor însele de alocare bugetară. Este vorba de înlocuirea – fie şi parţială- a alocaţiilor bugetare “de sus” prin finanţarea unor proiecte concepute “de jos”; e vorba, în cele din urmă, de prima aplicare mai hotărâtă a principiului subsidiarităţii.

Pe scurt, legea descrie modul în care un proiect social conceput de un cult religios poate primi bani de la bugetul public. În prealabil, Ministerul de resort constituie un buget global pentru asemenea proiecte, din care se acordă bani numai proiectelor eligibile, ce trec prin filtrul consiliilor locale.

Biserica are obligaţia de a participa la proiect cu cel puţin 20% din valoarea lui totală. E posibil aşadar ca nu toţi banii să fie cheltuiţi – aşa cum se întâmplă din nefericire cu fondurile europene pentru România -, după cum este posibil să rămână multe proiecte nefinanţate. În consecinţă, Guvernul nici nu ar avea motive să se teamă că va fi supus le cheltuieli nemăsurate, de vreme ce stă în puterea lui să decidă câţi bani acordă acestor programe.

Este însă de notat că Guvernul a respins proiectul pe vremea când el avea o formă destul de diferită. Iniţial, într-adevăr, se crea un mecanism prin care o parohie putea să oblige Guvernul să-i finanţeze toate proiectele, dacă întrunea şi acordul consilierilor locali. „Parteneriatul stat-biserică” era foarte puternic şi era descris pe larg în lege, dar ulterior el a rămas numai în titlu.

Legea, în forma adoptată, descrie mai puţin un parteneriat instituţional, cât modul în care iniţiativele filantropice ale unor comunităţi religioase (oricare ar fi ele) pot primi susţinere publică. O parohie care vrea să înfiinţeze un azil de bătrâni, de exemplu, sau o casă de copii poate primi finanţare de la buget dacă contribuie cu o cincime.

ONG-urile interesate au obiectat însă că ele au fost ignorate şi au anunţat că doresc să participe şi ele la concursurile de proiecte. Este de fapt cea mai importantă obiecţie, deşi aceste organizaţii nu sunt cu totul excluse.

Există şi astăzi posibilitatea ca ONG-urile de utilitate publică să primească bani de la bugetul de stat, dar ele doresc să profite de acest moment favorabil pentru a conferi sistemului de finanţare a proiectelor sociale o neutralitate deplină.

Intenţia iniţială a PDL ar fi însă mult diluată. Democrat-liberalii au dorit să dea un exemplu sonor de politică creştin-democrată. Or, a aşeza bisericile la rând cu oricare altă organizaţie ar părea o trădare a scopului. La prima vedere aşa ar fi.

Totuşi majorităţile locale care sunt înclinate să confere mai multă încredere bisericilor, care preferă modul lor de a selecta priorităţile şi stilul lor de angajament spiritual ar putea să prefere proiectele acestora în dauna altora şi, în acest fel, cât se poate de democratic, perspectiva creştin-democrată şi-ar găsi o realizare deplină. Aşadar mai este loc de reflecţie.

sursa>

http://www.dw-world.de/dw/article/0,,6465604,00.html

foto>

http://www.romania-actualitati.ro/parteneriatul_stat_biserica_criticat_de_mai_multe_ong-26566

 

Procesul crucifixului şi al icoanelor

DW-World.de / 21 martie 2011

Autor: Horaţiu Pepine, Redactor: Petre M. Iancu

La sfârşitul săptămânii trecute Marea Cameră a CEDO a dat o sentinţă care, prin implicaţiile ei, oferă protecţie juridică simbolurilor religioase care populează spaţiul public din ţările europene.

Sentinţa Marii Camere a CEDO pune capăt unui proces cu ample semnificaţii politice şi ideologice, care a durat 9 ani de zile. În vara anului 2002, Soile Lautzi, o italiancă de origine finlandeză, a dat în judecată şcoala la care erau înscrişi cei doi fii ai săi, Dataico şi Sami Albertin, invocând violarea principiului laicităţii.

În şcolile din Italia, în virtutea unui decret regal din 1926, toate clasele au obligatoriu câte un crucifix. Soile Lautzi a pretins însă că simbolul creştinismului expus pe peretele sălii de clasă exercită o presiune morală care o împiedică să le insufle copiilor săi propria viziune asupra lumii.

După trei ani de judecată, Justiţia italiană i-a respins cerererile, argumentând că un crucifix reprezintă nu doar un simbol religios, ci şi un „simbol istorico-cultural, având «o valoare identitară» pentru poporul italian şi, totodată, un simbol al sistemului de valori aflat la baza cartei constituţionale italiene”.

Soile Lautzi a depus însă plângere împotriva statului italian la CEDO şi a avut în primă instanţă câştig de cauză. În hotărârea din 3 noiembrie 2009 Curtea a admis că şcolile italiene violează articolul 2 din Protocolul nr 1 (dreptul la educaţie) şi articolul 9 (libertatea de conştiinţă şi religie) din Convenţia europeană a drepturilor omului.

În 28 ianurie 2010 Guvernul Italiei cerea trimiterea cauzei în faţa Marii Camere a CEDO şi i se alăturau guvernele a 10 ţări membre a Consiliului Europei: Armenia, Bulgaria, Cipru, Federaţia Rusă, Grecia, Lituania, Malta, Monaco, România şi San Marino.

Ateismul militant

În vara aceluiaşi an a avut loc o audiere la care au fost expuse principalele argumente. Avocatul acuzării a susţinut în esenţă că laicitatea admisă de Constituţia italiană pretinde o perfectă neutralitate a statului faţă de toate cultele religioase sau concepţiile filosofice asupra lumii. Or, câtă vreme statul afişează în şcolile sale un simbol creştin înseamnă că ia partea creştinismului, punând pe minoritari în dificultate.

Mai mult decât atât, statul italian ar institui o „tiranie a majorităţii”, care ar fi începutul unei veritabile „degenerescenţe a democraţiei”. În concluzie, acuzarea a pretins ca pereţii şcolilor şi tuturor instituţiilor publice să rămână goi ca expresie a unei perfecte neutralităţi şi imparţialităţi a administraţiei.

În replică, avocatul guvernului Berlusconi a atras atenţia că problema aflată în discuţie nu ar fi una propriu-zis juridică, ci mai degrabă politică şi ideologică, deoarece nu există nici un prejudiciu real, ci doar o polemică doctrinară alimentată de organizaţiile „ateismului militant”.

Chiar dacă avocatul reclamantei susţinuse că din punctul său de vedere „ateismul nu este o chestiune pertinentă”, reclamanta putând prea bine să fi fost evreică, protestantă sau chiar catolică, intervenţia guvernului italian a atins un aspect sensibil care a reuşit să solidarizeze în jurul său mai multe guverne.

Dacă 10 state membre ale Consiliului Europei au intervenit în acest proces este tocmai pentru că ateismul de stat din fostele regimuri comuniste a lăsat răni încă nevindecate.

Audierea din faţa Marii Camere a CEDO a reprezentat un moment semnificativ în istoria integrării europene deoarece este probabil pentru prima dată când experienţa istorică a Estului comunist (inclusiv Rusia) a reuşit să contribuie la o soluţie politico-juridică valabilă pentru întreaga Europă.

Laicitate şi toleranţă

Dar bătălia decisivă s-a dat în jurul conceptului de „laicitate”. Mandatat în mod colectiv de guvernele petiţionare, Joseph H. Weiler, reputat profesor de drept european la New York University Law School, a pledat în favoarea crucifixului.

A făcut-o nu pentru că ar fi un simbol desacralizat şi inofensiv, trecut în rândul tradiţiilor culturale, ci în numele unei toleranţe egal distribuite între oameni religioşi şi cei nereligioşi. În definitiv, a susţinut Joseph Weiler, în lumea contemporană se cască o prăpastie nu între diferitele confesiuni religioase, ci între credincioşi, pe de o parte, şi raţionalişti agnostici sau atei pe de altă parte.

Or, laicitatea, a continuat el, nu este cu adevărat imparţială, ea fiind parte activă în această dispută; laicitatea nu apără libertăţile religioase sau cultele minoritare, ci perspectiva non-religioasă.

În consecinţă, a susţinut profesorul Weiler, singura soluţie rezonabilă este toleranţa îngemănată cu respectul tradiţiilor politice instituite: dacă în Franţa, acolo unde laicitatea este o nobilă tradiţie care se trage de la Revoluţia franceză, echilibrul se obţine prin învăţarea respectului pentru cei religioşi, în Italia, acolo unde şcoala a rămas ataşată de simbolurile catolice, se cuvine învăţat respectul pentru raţionaliştii necredincioşi.

«Mesajul de toleranţă către celălalt nu trebuie să devină o formă de intoleranţă faţă de propria identitate», a spus profesorul Weiler, ca răspuns la cea mai gravă dilema în care se găseşte astăzi Europa occidentală.

La capătul deliberărilor, Marea Cameră a CEDO a constatat la sfârşitul săptămânii trecute că nu există nici un indiciu privind încălcarea dreptului la educaţie potrivit convingerilor proprii sau a libertăţii de conştiinţă şi a dat câştig de cauză statului italian.

Dar victoria este deopotrivă a ţărilor care au intervenit în proces şi a acelora care, fără să intervină, şi-au exprimat sprijinul pe teren diplomatic. E vorba de 20 de ţări europene care au pledat în favoarea menţinerii simbolurilor religioase în viaţa publică.

Cazul icoanelor româneşti

Sentinţa CEDO are pentru România consecinţe directe. În 2005, profesorul de filozofie, Emil Moise, după modelul italiencei Soile Lautsi, a dat în judecată şcoala de arte plastice la care învăţa fiica sa. El reclama faptul că icoanele de stil bizantin, expuse pe pereţii sălii de curs, ar „periclita dezvoltarea mentală, spirituală şi morală” a copiilor pricinuindu-le „suferinţe directe”.

Profesorul de filozofie, care este şi preşedinte al Asociaţiei Solidaritatea pentru Libertatea de Conştiinţă, a dezvoltat pe larg punctul său de vedere care revendica pe de o parte neutralitatea confesională a şcolii, iar pe de alta susţinea că religia ortodoxă este prin ea însăşi discriminatorie, deoarece ar cultiva „valorile de inferiorizare a femeilor”.

Emil Moise a pierdut procesul, dar a sesizat CNCD, care în luna noiembrie 2006 i-a dat câştig de cauză, emiţând o recomandare către Ministerul Educaţiei de a asigura o deplină neutralitate confesională sau, cu alte cuvinte, de a scoate icoanele de pe pereţii şcolilor.

Dar în ciuda faptului că acţiunea lui Emil Moise a fost formulată în termeni aproape identici cu cei ai italiencei Lautsi, situaţia românească e departe de a fi aceeaşi cu cea din Italia. În România nu există nici o lege sau hotărâre de guvern privind afişarea unor însemne religioase.

Icoanele au fost expuse în multe şcoli româneşti prin iniţiative spontane şi locale ca urmare a curentului de recuperare a tradiţiilor interzise de comunism.

Totuşi guvernul, deşi nu a reglementat în niciun fel prezenţa simbolurilor religioase în şcolile publice din România, a refuzat să urmeze recomandarea CNCD, care, în opinia sa, „ar putea contraveni obligaţiei de neutralitate a statului, echivalând cu suprimarea manifestării convingerilor religioase ale unora din cetăţenii săi”.

În cele din urmă, guvernul a cîştigat procesul împotriva CNCD la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi dacă nu ar fi existat în prealabil cazul Lautsi vs. Italia am fi asistat, cu siguranţă, la cazul Moise vs. România.

sursa>

http://www.dw-world.de/dw/article/0,,6477506,00.html

foto>

http://rapcea.ro/wp-content/uploads/2011/03/image-2011-03-18-8404679-41-sala-clasa-napoli.jpg

 

Aplicaţie Apple care „vindecă homosexualitatea”, criticată de comunitatea gay

Antena3.ro / 21 martie 2011

O aplicaţie aprobată de Apple, denumită „Leac pentru homosexuali” şi care oferă consiliere homosexualilor pentru a-i converti la heterosexualitate, a devenit subiect de scandal, relatează The Telegraph.

Aplicaţia este gratuită pe magazinul online iTunes şi a fost creată de către Exodus International, o organizaţie religioasă care promovează eliberarea de homosexualitate prin rugăciune şi practicarea terapiei conversiunii, abstinenţei, rezistenţei în faţa tentaţiilor şi întărirea identităţii masculine şi feminine.

Activiştii gay au strâns peste 37.000 de semnături pentru o petiţie pe Internet, care să convingă Apple-ul să renunţe la softul respectiv. Petiţia susţine că organizaţia religioasă a folosit dezinformarea, distorsiunea şi stereotipurile şi că terapia folosită de ea a fost respinsă de toate organizaţiile medicale profesionale.

Compania Apple a lansat şi apoi înlăturat numeroase alte aplicaţii care au constituit o sursă majoră de venit dar au fost percepute ca fiind ofensive. În 2010, aceasta a aprobat şi apoi înlăturat un soft care încuraja utilizatorii să ia atitudine împotriva căsătoriilor între homosexuali.

sursa>

http://www.antena3.ro/high-tech/aplicatie-apple-care-vindeca-homosexualitatea-criticata-de-comunitatea-gay-121033.html

foto>

http://www.digitaltrends.com/wp-content/uploads/2011/03/exodus-international-650×520.jpg

 

MAE salută decizia CEDO în cazul expunerii crucifixurilor în şcolile publice

MAE.ro / 19 martie 2011

Prin hotărârea din data de 18 martie 2011, pronunţată în cauza Lautsi şi alţii împotriva Italiei, referitoare la expunerea crucifixurilor în şcolile publice, Marea Cameră a Curţii Europene a Drepturilor Omului a constatat că prezenţa acestora în şcolile publice nu conduce la încălcarea dreptului la educaţie, garantat de articolul 2 din Protocolul adiţional nr. 1. Totodată, Marea Cameră a considerat că nu se ridică nicio problemă distinctă în privinţa libertăţii de gândire, de conştiinţă şi de religie, garantate de articolul 9 din Convenţie.

În această cauză, România a intervenit, criticând hotărârea iniţială a Curţii (din 3 noiembrie 2009), care constata încălcarea dreptului la educaţie precum şi la libertatea de gândire, de conştiinţă şi de religie, ca urmare a expunerii obligatorii a crucifixurilor în sălile de clasă din şcolile publice.

Pentru a pronunţa hotărârea, Curtea, în acord cu observaţiile formulate de Guvernul României, a avut în vedere faptul că statele se bucură de o largă marjă de apreciere în ceea ce priveşte concilierea sarcinilor asumate de acestea în domeniul educaţiei, cu dreptul părinţilor ca educaţia copiilor lor să se facă în conformitate cu convingerile lor religioase şi filozofice.

Sub acest aspect, Curtea a precizat că respectă deciziile pe care le iau statele în acest domeniu, cu condiţia ca măsurile astfel adoptate să nu constituie o formă de îndoctrinare. În plus, având în vedere locul preponderent pe care îl ocupă o anumită religie în istoria unei ţări, Curtea a remarcat că acordarea unui spaţiu mai larg acestei religii în cadrul programelor şcolare nu poate fi considerată o formă de îndoctrinare.

În plus, s-a subliniat că nu există indicii conform cărora autorităţile naţionale s-ar fi arătat intolerante faţă de elevii care aveau alte convingeri religioase, faţă de atei sau faţă de elevii care aveau credinţe filozofice neasociate niciunei religii. De asemenea, Curtea şi-a întemeiat hotărârea pe faptul că reclamanta, în calitate de părinte, şi-a păstrat intact dreptul de a-şi educa copiii în conformitate cu propriile sale convingeri filozofice.

Elemente suplimentare

În cadrul observaţiilor sale, Guvernul României a subliniat că prezenţa simbolurilor religioase în şcoli este o chestiune sensibilă, de unde decurge necesitatea de a se recunoaşte statelor o marjă de apreciere largă în acest domeniu, principiu de care nu s-a ţinut cont.

Guvernul României a considerat că recomandarea făcută statului italian în sensul îndepărtării simbolurilor religioase din şcolile publice ar putea contraveni obligaţiei de neutralitate a statului, echivalând cu suprimarea manifestării convingerilor religioase ale unora din cetăţenii săi.

De asemenea, Guvernul României a evidenţiat că, în măsura în care expunerea unui simbol religios nu este asociată cu anumite obligaţii şcolare legate de religie, aceasta nu ar determina atingerea sentimentelor religioase într-o măsură suficient de gravă pentru a se putea constata încălcarea dispoziţiilor din Convenţie invocate.

sursa>

http://www.mae.ro/node/7920

foto>

http://www.bismun.ro/Bismun/Poze/logoMAE.jpg

http://www.adevarul.ro/bbtcontent/clipping/ADVIMA20100712_0033/1.jpg

 

Mitropolitul ales al Clujului, IPS Andrei Andreicut, a participat la concertul „In memoriam Mitropolitul Bartolomeu Anania”

StirideCluj.ro / 20 martie 2011

Noul Mitropolit al Clujului, IPS Andrei Andreicut, si-a facut prima aparitie oficiala in public de dupa alegerile de la Sfantul Sinod. Inaltpreasfintia Sa a participat la concertul de comemorare a IPS Bartolomeu.

Sala „Auditorium Maximum” de la UBB Cluj a fost arhiplina la concertul care a marcat si implinirea a 90 de ani de la nasterea fostului Mitropolit Bartolomeu.

IPS Andrei Andreicut a spus in cuvantarea sa ca isi doreste sa continue „lucrarea lui Bartolomeu in toate proiectele sociale pe care le-a initiat”.

„Toate gandurile din seara aceasta sunt legate de personalitatea mitropolitului Bartolomeu, parintele nostru, care s-a mutat la Domnul. Este laudabila initiativa Centrului Mitropolitan ca a organizat, in memoria dansului, aceasta manifestare. E greu sa prinzi intr-o fraza toata personalitatea unui om de exceptie, care nu va putea fi inlocuit. Poate nu-i prea bun cuvantul, dar noi urmasii, insa, facem cat putem. Voi continua ceea ce a facut Inaltpreasfintitul. Daca e sa precizez cateva lucruri de care voi aveam mare grija, atunci intai ma voi asigura ca viata duhovniceasca va merge inainte, ii vom ajuta pe oameni si vom incerca sa fim mai buni si sa ne pregatim pentru Eternitate. De asemenea, este importanta implicarea sociala si grija fata de tanara generatie, care sa fie formata in spiritul Evangheliei lui Hristos„, a declarat IPS Andrei Andreicut.

Teologul clujean Radu Preda a evocat personalitatea complexa a Mitropolitului Bartolomeu, in functie de cele trei mari virtuti ale sale: iubirea de Dumnezeu, iubirea de oameni si iubirea de libertate. Concertul „In memoriam MITROPOLITUL BARTOLOMEU ANANIA 18 martie 1921” a fost sustinut de Corala „Pslamodia Transylvanica”, dirijata de Pr. prof. univ. dr. Vasile Stanciu, de la Facultatea de Teologie Ortodoxa din Cluj.

IPS Bartolomeu s-a stins din viata la finalul lunii ianuarie la Clinica Chirurgie 1 si a fost inmormantat in cripta ierarhilor, sub altarul catedralei mitropolitane.

Această prezentare necesită JavaScript.

sursa>

http://www.stiridecluj.ro/social/noul-mitropolit-al-cujului-ips-andrei-andreicut-a-participat-la-concertul-de-comemorare-a-lui-ips-bartolomeu-foto

foto>

http://fundatiabartolomeu.ro/site/images/afis%20in%20memoriam%20bartolomeu.jpg

 

CEDO aprobă simbolurile religioase în instituţiile publice de învăţământ din Italia

CEDO aprobă simbolurile religioase în instituţiile publice de învăţământ din Italia

[Problema este ca am ajuns sa depindem de deciziile CEDO. Daca in 2009 aceasta Curte condamna in termeni categorici prezenta simbolurilor religioase catolice in scolile din Italia acum, dupa doi ani de lobby si proteste internationale, respectivul organism de justitie europeana a incetat in final sa mai condamne insemnele religioase ale majoritatii asa cum cerea minoritatea, de fapt o singura persoana. Alarmanta, din punctul meu de vedere, este justificarea pe are o da acum Curtea in legatura cu prezenta in scoli a acestor însemne crestine, ele fiind considerate decat niste simboluri pasive, nicidecum obiecte de cult, sau însemne religioase care merita sa li se aduca un semn de cinstire. Secularizant, nu-i asa? – dan.camen.]

Basilica.ro / 18 martie 2011

Crucifixele şi celelalte simboluri religioase rămân pe pereţii şcolilor din Italia. Marea Cameră a Curţii Europene a Drepturilor Omului a admis recursul statului italian la decizia CEDO din 2009 prin care forul european condamna Italia pentru prezenţa însemnelor religioase în instituţiile publice de învăţământ. Hotărârea a fost publicată astăzi, 18 martie, pe site-ul instituţiei, după cum ne informează Radio TRINITAS.

„S-a stabilit în mod clar că simpla prezenţă a simbolurilor religioase ale religiei majoritare în şcolile publice nu încalcă dreptul părinţilor de a-şi educa copiii potrivit propriilor convingeri şi nici nu constituie o îndoctrinare. În acelaşi timp Curtea a apreciat că nu se poate lăsa la aprecierea unui număr redus de persoane, care au o părere preconcepută şi subiectivă asupra acestei probleme, respectiv o concepţie antireligioasă precum are reclamanta în cauză, problema amenajării ambientului şcolar care ţine de competenţa autorităţilor statale”, a spus părintele vicar-administrativ patriarhal, Ionuţ Corduneanu, referitor la conţinutul hotărârii Curţii Europene a Drepturilor Omului.

Decizia CEDO are implicaţii majore şi pentru problemele similare apărute în ţara noastră, consideră părintele vicar-administrativ patriarhal Ionuţ Corduneanu.

„Această soluţie a Curţii Europene a Drepturilor Omului considerăm că tranşează şi în România pseudoproblema prezenţei icoanelor în şcolile publice confirmând că viziunea Bisericii asupra acestei probleme este conformă cu viziunea Curţii Europene a Drepturilor Omului. Aşa zişi apărători ai Drepturilor Omului în România care militează împotriva orei de religie în şcoli şi prezenţei sfintelor icoane sunt dovediţi a fi o simplă minoritate agresivă şi atee, care nu se bazează pe argumente juridice, ci doar pe invective la adresa Bisericii. Ca urmare această hotărâre este deosebit de importantă pe plan internaţional, european, cât şi în ceea ce priveşte situaţia din România”, a mai spus părintele Ionuţ Corduneanu.

Pe 3 noiembrie, 2009, Italia a fost condamnată pentru prezenţa în şcoli a crucifixelor catolice. CEDO considera, atunci, ca aceasta încalcă dreptul la liberă alegere a religiei şi dreptul părinţilor de a-şi creşte copiii în religia dorită. Decizia judecătorilor de la Strasbourg a provocat un val de proteste în peninsulă.

Italia a făcut apel la decizia respectivă, demers în care a fost susţinută de o serie de state europene, între care şi România.

sursa>
http://www.basilica.ro/ro/stiri/cedo_aproba_simbolurile_religioase_in_institutiile_publice_de_invatamant_din_italia_6153.html

~~~+~~~

Prezenţa simbolurilor religioase în şcolile publice este legitimă

Basilica.ro / 19 martie 2011

Crucifixele şi celelalte simboluri religioase rămân pe pereţii şcolilor din Italia. Marea Cameră a Curţii Europene a Drepturilor Omului a admis recursul statului italian la decizia CEDO din 2009 prin care forul european condamna Italia pentru prezenţa însemnelor religioase în instituţiile publice de învăţământ. Hotărârea a fost publicată la sfârşitul acestei săptămâni, pe site-ul instituţiei.

„Curtea europeană a considerat crucifixele, corespondentul icoanelor din sălile de curs din România, ca fiind simboluri religioase pasive, adică nu duc la o îndoctrinare şi nu sunt însoţite de o programă şcolară care să încerce să schimbe convingerile sau credinţele unei anumite persoane. Ele sunt simboluri ale unei tradiţii spirituale şi culturale şi nu sunt nişte obiecte de cult în faţa cărora s-ar săvârşi servicii religioase sau ar impune să li se aducă vreun semn de cinstire [Doamne, ce conceptie secularizata! – n.m]. Pentru Italia, precum şi pentru numeroase state europene, această hotărâre este foarte importantă, fiind prima hotărâre care priveşte prezenţa simbolurilor religioase în şcolile publice. Este un câştig pentru că îşi pot menţine propria tradiţie pe care au ţinut să şi-o apere. Aceasta poate că şi explică faptul că li s-a dat câştig de cauză de către Marea Cameră a Curţii Europene a Drepturilor Omului cu 15 voturi pentru şi 2 împotrivă”, a spus părintele Ionuţ Corduneanu, vicar-administrativ patriarhal, după cum informează TRINITAS TV.

Pe 3 noiembrie 2009, Italia a fost condamnată pentru prezenţa în şcoli a crucifixelor catolice. CEDO considera, atunci, ca aceasta încalcă dreptul la liberă alegere a religiei şi dreptul părinţilor de a-şi creşte copiii în religia dorită. Italia a făcut apel la decizia respectivă, demers în care a fost susţinută de o serie de state europene, între care şi România.

Decizia adoptată este obligatorie pentru toate cele 47 de state semnatare ale Convenţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale.

sursa>
http://www.basilica.ro/ro/stiri/prezenta_simbolurilor_religioase_in_scolile_publice_este_legitima_5365.html

~~~+~~~

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) respectă

tradiţia spirituală a statelor europene

Basilica.ro / 19 martie 2011

Patriarhia Română salută hotărârea din 18 martie 2011 a Marii Camere a CEDO prin care a fost admis, cu 15 voturi contra 2, recursul Italiei în binecunoscuta cauză Lautsi contra Italia privind prezenţa însemnelor religioase în şcolile publice. Această hotărâre respectă tradiţia unei comunităţi majoritare care doreşte menţinerea crucifixelor în spaţiul de învăţământ, în pofida protestelor subiective ale unor indivizi, întrucât problema ambientului şcolar ţine de aprecierea sau voinţa fiecărui stat european în parte, iar simpla prezenţă (pasivă) a unui simbol religios într-un spaţiu public nu constituie o îndoctrinare.

Aşadar, prin această hotărâre a CEDO se recunoaşte că tradiţia religioasă şi culturală a majorităţii unui popor nu este impusă persoanelor de altă tradiţie, credinţă sau convingere prin simpla prezenţă în spaţiul public a însemnelor religioase acceptate de majoritatea populaţiei unui stat, ci reprezintă mărturia spiritualităţii şi identităţii comunităţii majoritare.

Prin analogie sau în mod indirect, această hotărâre a CEDO arată caracterul nefondat şi injust al atacurilor împotriva prezenţei icoanelor în şcolile publice din România, precum şi împotriva orei de religie care este propusă elevilor prin programa şcolară, dar nu impusă acestora.

În concluzie, hotărârea definitivă a CEDO din 18 martie 2011 confirmă justeţea atitudinii Patriarhiei Române, care a sprijinit încă din anul 2009 demersurile Italiei la CEDO. Atunci Patriarhia Română aprecia că o eventuală eliminare a simbolurilor religioase creştine din şcolile publice constituie un atentat la adresa identităţii religios-culturale a poporului italian şi, implicit, a majorităţii cetăţenilor europeni.

sursa>
http://www.basilica.ro/ro/stiri/curtea_europeana_a_drepturilor_omului_cedo_respecta_traditia_spirituala_a_statelor_europene_1859.html

 

Echitate prin compromis, sau compromisul echitatii?

In loc de motto:

„Acum am inceput să inţeleg;

aceasta este schimbarea dreptei Celui Preainalt”

(Ps. 76, 10)

Dupa alegerea IPS Andrei Andreicut la Cluj, ideea de „compromis” teritorial este din ce in ce mai des vehiculata in mediile jurnalistice. Tind sa cred si eu acum acest lucru. Practic s-a renuntat la ideea „hard” a unei confruntari directe intre IPS Andrei Andreicut si IPS Ioan Selejan, adica intre persoane, pentru ceva mai „soft”, diplomatic, de compromis teritorial. N-a fost, cum se credea, un „All in”, cum se spune la poker – iertati-mi indrazneala -, ci doar prima faza a acestui „compromis”.

Vizibil mahnit, in articolul intitulat „Şi Biserica face compromisuri!” (Evz.ro/ 19 martie 2011), Florian Bichir exclama: „Compromisul a fost făcut! Azi pare pace! Cu riscul de a-l supăra pe Patriarh, cred că axa ÎPS Teofan-ÎPS Andrei nu îi va fi de bun augur. Vom vedea dacă politica Prea Fericirii Sale de a-şi mulţumi contestatarii tradiţionali, în detrimentul vechilor şi oneştilor colaboratori, va da rezultate. Rămân până la capăt, cu toate dezamăgirile, un admirator al Patriarhului Daniel!”, iar un pic mai inainte spune ca alegerea IPS Andrei „Este şi, totuşi, nu este o surpriză”. De partea cealalta, tot in acelasi cotidian, in articolul „Andreicuţ, revanşa post-mortem a lui Anania” (Evz.ro/ 19 martie 2011), Mirela Corlatan arata motivatia acestui „compromis”: „[…] soluţia pentru care a optat Patriarhul a fost una de compromis: să nu desfiinţeze mitropolia de la Cluj, aşa cum şi-ar fi dorit apropiatul său, mitropolitul de la Sibiu, dar să echilibreze teritorial cele două mitropolii: Mitropolia de la Sibiu a rămas din 2005 doar cu două eparhii, în timp ce aceea de la Cluj a avut patru. Arhiepiscopia Albei a fost vizată pentru trecerea în subordinea Mitropoliei Sibiului, însă ÎPS Andrei, unul dintre apropiaţii lui Anania în ultimii ani, nu a agreat această idee. Prin urmare, s-a preferat alegerea sa la Cluj, ca mitropolit, iar locul său urmează să fie luat, se pare, de PS Ioan Sălăjan, actualmente episcop al Covasnei şi Harghitei. PS Ioan este şi acum subordonat al mitropolitului de la Sibiu şi nu se va împotrivi trecerii Arhiepiscopiei de Alba în subordinea Sibiului. Punând la socoteală şi eparhiile nou-înfiinţate sau în proiect, cele două mitropolii vor fi, în final, pe picior de egalitate, adică vor reprezenta câte jumătate din Ardeal”.

Lucrurile par plauzibile, iar ideea unui compromis al Patriarhului este, deci, foarte probabila, mai ales ca IPS Ioan Selejan nici macar nu a fost nominalizat in lupta pentru Cluj, iar victoria zdrobitoare a IPS Andrei nu mai lasa loc aproape de niciun dubiu in acest sens. Interesant la acest „compromis” este faptul ca Patriarhul a ales sa fie „ultimul servit”.

Ramane, deci, intrebarea: Alegerile pentru Alba Iulia vor aduce „Reintregirea”, macar pe jumatate, a Mitropoliei Ardealului?

dan.camen.

 

IPS Andrei Andreicut, noul Mitropolit al Clujului

Ziua de Cluj / 18 martie 2011

Noul arhiepiscop și mitropolit al Clujului, ales astăzi de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române este ÎPS Andrei Andreicuț. Acesta a obținut 29 din 46 de voturi exprimate.

Alegerile au avut loc astăzi în Sala Sinodală a Reședinței Patriarhale.

Candidații la scaunul vacant de arhiepiscop și mitropolit al Clujului au fost Înaltpreasfinţitul Andrei Andreicuţ, Preasfinţitul Irineu Pop-Bistriţeanul. Sfântul Sinod nu a mai adpugat un al treilea candidat.

Din 46 de voturi, Arhiepiscopul Andrei Andreicuț a obținut 29, iar episcopul-vicar Irineu Pop-Bistrițeanul 17. […]

Ovidiu Cornea

sursa>

http://www.ziuadecj.ro/eveniment/breaking-news-noul-mitropolit-al-clujului-este-ips-andrei–62991.html

foto>
http://www.emaramures.ro/userfiles/Image/Foto%20Maramures/Religie/IPS%20Andrei%20Andreicut.jpg

~~~+~~~

UPDATE

Înaltpreasfinţitul Părinte Andrei Andreicuţ este

noul Mitropolit al Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului

Basilica.ro / 18 martie 2011

Întrunit în şedinţă de lucru în Sala Sinodală din Reşedinţa patriarhală, în ziua de 18 martie 2011, sub preşedinţia Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a ales prin vot secret, cu 29 de voturi din 46 exprimate, pe Înaltpreasfinţitul Părinte Andrei Andreicuţ în scaunul vacant de Arhiepiscop al Vadului, Feleacului şi Clujului şi Mitropolit al Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului. Preasfinţitul Părinte Irineu Bistriţeanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului, a obţinut 17 voturi.

Ceremonia de întronizare a noului Mitropolit al Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului va fi oficiată de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, în Catedrala Mitropolitană cu hramul Adormirea Maicii Domnului din municipiul Cluj-Napoca, în ziua de 25 martie 2011, la sărbătoarea Bunei Vestiri.

BIROUL DE PRESĂ AL PATRIARHIEI ROMÂNE

sursa>

http://www.basilica.ro/ro/stiri/inaltpreasfintitul_parinte_andrei_andreicut_este_noul_mitropolit_al_clujului_albei_

crisanei_si_maramuresului_8258.html

~~~+~~~

Biografia Î.P.S. Arhiepiscop Andrei Andreicuţ

1. Data şi locul naşterii, studii, specializări şi titluri; locuri de muncă

Î.P.S. Andrei Andreicuţ, arhiepiscopul Alba Iuliei, s-a născut la 24 ianuarie 1949, în satul Oarţa de Sus, judeţul Maramureş, din părinţii Andrei şi Elena, ca primul dintre cei trei copii. A urmat liceul în Cehul Silvaniei şi cursurile Facultăţii de Construcţii Căi Ferate din Bucureşti (între anii 1967-1972). După terminarea facultăţii a fost repartizat inginer la Întreprinderea de Construcţii Căi Ferate din Cluj-Napoca.

Începând cu anul 1976 a urmat Institutul Teologic de Grad Universitar din Sibiu, licenţiindu-se în vara anului 1978. În august 1978 a fost hirotonit preot de către Înaltpreasfinţitul Dr. h.c. Teofil Herineanu, Arhiepiscopul Clujului, activând apoi ca preot paroh timp de şapte ani în oraşul Turda (judeţul Cluj).

Din toamna anului 1985 a fost transferat, la cererea Prea Sfinţitului Episcop Emilian Birdaş, la Parohia Ortodoxă Română Maieri I din Alba Iulia şi ulterior numit vicar administrativ. A urmat cursurile de doctorat ale Institutului Teologic de Grad Universitar din Bucureşti (începând cu anul 1985), avându-l drept îndrumător pe P.C. Arhid. Prof. Univ. Dr. Petru I. David. Teza şi-a pregătit-o în cadrul aceleiaşi secţii – Teologie sistematică – sub îndrumarea P.C. Pr. Prof. Univ. Dr. Dumitru Popescu, obţinând titlul de „Doctor în Teologie” în anul 1998.

Din februarie 1990 a fost ales şi hirotonit arhiereu-vicar pentru Episcopia de Alba Iulia, iar din luna iunie a aceluiaşi an a devenit episcop titular. În anul 1998 Episcopia Alba Iuliei a fost ridicată la rangul de Arhiepiscopie, iar titularul ei la rangul de arhiepiscop.

În paralel cu activitatea administrativ-bisericească s-a implicat şi în plan spiritual şi didactic. Astfel, a întemeiat Seminarul Teologic Ortodox Liceal „Mitropolit Simion Ştefan” din Alba Iulia şi a fost printre fondatorii Universităţii “1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, realizând demersurile necesare înfiinţării Facultăţii de Teologie din Alba Iulia (1991). La această facultate predă (funcţia didactică: profesor) disciplina „Morală şi Spiritualitate Ortodoxă”. În intervalul 2000-2008 a fost decan al Facultăţii de Teologie din Alba Iulia. Din 2010 este şi îndrumător de doctorat la Disciplina „Morală şi Spiritualitate Ortodoxă”, la Şcoala Doctorală de la Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia, profil „Teologie”.

Pentru activitatea depusă în slujba Bisericii şi a ţării, la 1 Decembrie 2002, Preşedinţia României i-a conferit Ordinul Naţional „Pentru Merit” în gradul de „Mare Ofiţer”.

Din februarie 2007 a fost ales membru al Academiei de Ştiinţe şi Arte din Salzburg (Austria).

2. Activitatea culturală

În plan cultural menţionăm înfiinţarea Tipografiei Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Alba Iuliei şi a Editurii „Reîntregirea”, punerea bazelor revistei „Credinţa Străbună” (organul cultural şi de presă al Arhiepiscopiei de Alba Iulia) şi a revistei Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia, „Altarul „Reîntregirii”. La iniţiativa şi sub coordonarea sa a fost reeditată „Psaltirea de la Alba Iulia din 1652” (la 350 de ani de la prima apariţie, în ediţie critică), a fost retipărit Noul Testament de la Bălgrad din 1648 (tot în ediţie critică) şi a fost reeditat Molităvnicul din 1689 de la Bălgrad.

A susţinut nenumărate conferinţe pe teme culturale şi duhovniceşti (în Bucureşti, Sibiu, Târgu Mureş, Cluj-Napoca, Timişoara, Arad, Iaşi, Oradea, Alba Iulia etc.) şi a participat la numeroase emisiuni televizate (la Televiziunea Naţională şi la posturile locale de televiziune). Este redactorul-realizator permanent al emisiunii „Cuvântul Ierarhului” la Radioul creştin-ortodox „Reîntregirea” Alba Iulia.

A fost iniţiatorul şi organizatorul mai multor simpozioane ştiinţifice internaţionale la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia: Violenţă în numele lui Dumnezeu? Un răspuns creştin (2002); Biserica în era globalizării (2003); Spiritualitate şi consumism în Europa Unită (2004); Omul de cultură în faţa descreştinării (2005), Identitate creştină şi dialog în noul context european (2006); „Cosmosul, între frumos şi apocaliptic. Un recurs etic asupra ecologiei” (2007); „Sensul vieţii, al suferinţei şi al morţii” (2008); „Libertate şi responsabilitate. Iniţiative şi limite în dialogul religios” (2009); „Invazia non-valorilor într-o lume multimedia” (2010).

3. Activitatea pastoral-misionară

Pe parcursul celor 21 ani de arhipăstorire a Î. P. S. Andrei Andreicuţ, în Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Alba Iuliei au fost construite 120 biserici noi (dintre care 40 sunt în curs de finalizare) au fost pictate (sau au beneficiat de o restaurare a picturii) 160 de biserici (inclusiv Catedrala Arhiepiscopală din Alba Iulia) şi au fost construite 70 de noi case parohiale. A fost înfiinţat Seminarul Teologic Ortodox „Mitropolit Simion Ştefan” din Alba Iulia. De asemenea, a fost înfiinţat Radioul creştin-ortodox „Reîntregirea” Alba Iulia, patronat de Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Alba Iuliei şi a fost construită noua clădire a Facultăţii de Teologie Ortodoxă din cadrul Universităţii „1 Decembrie” Alba Iulia (presupunând o investiţie de aproximativ 3 milioane de euro). Au fost înfiinţate 45 de noi mănăstiri şi schituri în cele două judeţe (Alba şi Mureş) din cuprinsul Arhiepiscopiei Alba Iuliei.

În planul asistenţei sociale a creat la Alba Iulia prima structură de asistenţă socială a Bisericii Ortodoxe Române; ulterior aceasta devenind cea mai ramificată reţea eparhială din România, cuprinzând astăzi aproape 70 de unităţi de asistenţă socială, toate sub patronajul Bisericii (orfelinate, case de copii de tip familial, cămine de bătrâni, cantine sociale, cabinete medicale etc.).

4. Activitatea publicistică

În preocupările sale teologice s-a axat pe Spiritualitatea Ortodoxă; pe lângă cele aproape 50 de studii şi articole publicate în reviste ştiinţifice de specialitate, a scris 13 cărţi, alte două le-a tradus din limba franceză şi a alcătuit mai multe broşuri de interes misionar. A publicat sute de articole de popularizare în diferite ziare şi reviste bisericeşti sau laice şi zeci de prefeţe la diferite cărţi cu conţinut religios şi cultural. Coordonează colecţia “Isvoare Duhovniceşti”, în care au apărut, până acum, 15 volume.

Sursa> Radio Reîntregirea Data: 18 Martie 2011

http://www.reintregirea.ro/index.php?cid=stire-3339

foto>

http://www.basilica.ro/ro/stiri/inaltpreasfintitul_parinte_andrei_andreicut_este_noul_mitropolit_al_clujului_albei_

crisanei_si_maramuresului_8258.html

 

 

Zi istorică pentru Mitropolia Clujului: Cine va fi urmasul in scaunul Mitropolitului Bartolomeu?

Ziua de Cluj / 17 martie 2011

Viitorul arhiepiscop şi mitropolit al Clujului va fi ales astăzi, în şedinţa Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.

În cursă sunt cei doi ierarhi aleşi de la Cluj, arhiepiscopul Andrei Andreicuţ şi episcopul-vicar Irineu Pop-Bistriţeanul, la care s-ar mai putea adăuga un candidat. Mitropolitul Bartolomeu ar fi împlinit astăzi 90 de ani.

Clujenii şi toţi ardelenii din Mitropolia Clujului vor afla astăzi răspunsul la o întrebare care îi frământă de mai multe zile sau chiar de săptămâni: cine va fi noul arhiepiscop şi mitropolit al Clujului? În cursă sunt doi candidaţi, arhiepiscopul Andrei Andreicuţ, al Alba Iuliei, şi Irineu Pop-Bistriţeanul, episcop-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului. La cei doi candidaţi Sfântul Sinod mai poate adăuga numele unui ierarh, însă pentru ca lista să fie completată, trebuie întrunite jumătate plus unu din voturile celor prezenţi. La vizitele sale în Cluj, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române (BOR), Preafericitul Daniel Ciobotea, a transmis un mesaj încurajator cu privire la posibila confirmare la Bucureşti a ceea ce se doreşte pe plan local. „În 90% din cazuri Sinodul de la Bucureşti a confirmat ce s-a dorit pe plan local” şi „Noi susţinem pe oricine este propus ca om harnic şi capabil în mitropolie, aici. Nu dorim ca patriarhia să complice lucrurile, ci să confirmăm ce se doreşte aici dacă propunerile sunt şi în interesul ortodoxiei româneşti„, a declarat întâistătăroul BOR la două dintre vizitele sale în municipiul Cluj-Napoca.

Nu este exclus ca în mesajul patriarhului să fie inclusă şi o doză de curtoazie locală, însă faptul că a insistat întăreşte speranţele a numeroşi clerici şi mireni din mitropolie că viitorul arhiepiscop şi mitropolit va fi ales dintre cei doriţi de la nivel local. „Sinodul este imprevizibil, au mai fost surprize şi am putea să ne trezim totuşi cu un al treilea candidat„, a admis jurnalistul Florian Bichir, totodată absolvent de Teologie. Cei doi candidaţi aflaţi în cursă până acum sunt arhiepiscopul Andrei Andreicuţ, al Alba Iuliei, şi Irineu Pop-Bistriţeanul, episcop-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului.

Dezvoltarea învăţământului teologic, viaţa monahală, misiunea de la nivelul parohiilor şi activitatea de asistenţă socială intensă sunt principalele argumente în favoarea arhiepiscopului Andrei Andreicuţ, în calitatea sa de candidat la scaunul vacant de arhiepiscop şi mitropolit al Clujului. Titular al eparhiei de Alba Iulia, care cuprinde judeţele Alba şi Mureş, din 1990, arhiepiscopul Andrei Andreicuţ a avut un rol decisiv în înfiinţarea şi consolidarea învăţământului teologic clujean al căruit decan a fost timp de peste 15 ani, până în 2008. La nivelul asistenţei sociale, eparhia de Alba se numără printre cele în care există cele mai multe instituţii cu profil spitalicesc, azile şi orfelinate ale Bisericii. Arhiepiscopul Andrei mai are de partea sa un argument „istoric”, şi anume faptul că a fost susţinut de mitropolitul Bartolomeu şi de ceilalţi ierarhi din Ardeal la alegerile pentru scaunul de arhiepiscop şi mitropolit al Sibiului în 2005.

Eventuala alegere a sa mâine este văzută de unii teologi şi ca o reparare a unei „nedreptăţi” faţă de ierarhii ardeleni, în contextul în care la alegerile respective, deşi l-au susţinut pe arhiepiscopul Andrei, a fost desemnat actualul arhiepiscop şi mitropolit al Sibiului, Laurenţiu Streza. La capitolul aspecte mai puţin favorabile în biografia arhiepiscopului Alba Iuliei, se numără acuza de poliţie politică, formulată în 2006 de CNSAS, dar considerată de arhiepiscop drept „o mare nedreptate” şi contestată de acesta în instanţă. Curtea de Apel Alba i-a dat câştig de cauză ierarhului pe motiv de procedură. Arhiepiscopul Andrei a recunoscut faptul că a semnat în 1983, pe când era tânăr preot, un angajament de colaborare cu Securitatea, sub ameninţarea arestării, pe care nu l-a onorat. Ierarhul a adăugat, pe de o parte, că organismul represiv l-a „hăituit” în permanenţă, iar, pe de alta, că nu a turnat pe nimeni, nu a făcut poliţie politică şi nu a făcut nimănui rău.

Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului din 1990, Preasfinţitul Irineu Pop-Bistriţeanul a avut o contribuţie importantă la revigorarea învăţământului teologic clujean. Pentru contribuţia respectivă a primit, de altfel, anul trecut, titlul de profesor doctor honoris causa al Universităţii Babeş-Bolyai. Atuul principal al episcopului-vicar Irineu Pop-Bistriţeanul este prezenţa în eparhia Clujului de peste 20 de ani şi colaborarea cu Înalt Preasfinţitul Bartolomeu Anania timp de 18 ani. Episcopul Irineu Pop-Bistriţeanul a absolvit Institutul Teologic din Bucureşti ca şef de promoţie şi a fost admis pe primul loc la cursurile de doctorat din cadrul Institutului Teologic din capitală.

Este considerat „un teolog remarcabil” şi un bun orator de către unii dintre teologi şi credincioşi. A desfăşurat o activitate de cercetare ştiinţifică bogată şi a participat la numeroase conferinţe teologice internaţionale. Printre aspectele mai puţin favorabile se numără legătura în trecut, după 1990, cu o mişcare controversată de natură mistică. Aceasta a construit inclusiv o mănăstire numită Noul Ierusalim. Sfântul Sinod a insistat pe lângă episcopul ortodox să se dezică de mişcarea respectivă, fapt care s-a întâmplat însă cu destulă dificultate, conform unor surse. De atunci au trecut aproximativ 18 ani, timp în care nu a mai existat nicio abatere în ceea ce-l priveşte pe episcopul-vicar al Clujului.

Cine ar putea fi al treilea candidat

Alegerea pentru rangul de arhiepiscop şi mitropolit al Clujului va avea loc astăzi, în şedinţa Sfântului Sinod. De precizat că tot astăzi arhiepiscopul şi mitropolitul Clujului, Înaltpreasfinţitul Bartolomeu Anania, ar fi împlinit 90 de ani. La cei doi candidaţi, Sfântul Sinod mai poate adăuga un candidat dintre iererahii eligibili, însă pentru destul de mulţi acest lucru este puţin probabil. Dacă va fi propus un al treilea candidat, acesta ar putea fi arhiepiscopul Ioan Selejan, al Covasnei şi Harghitei, arhiepiscopul Casian Crăciun, al Dunării de Jos, sau vicarul patriarhal Ciprian Câmpineanul.

Ovidiu Cornea

sursa>

http://www.ziuadecj.ro/eveniment/zi-istorica-pentru-mitropolia-clujului-cine-va-fi-inlocuitorul-lui-bartolomeu–62963.html

~~~+~~~

Completari biografice la stirea de mai sus…

Finala pentru Mitropolie: Arhiepiscopul Andrei vs. Episcopul Vicar Irineu Pop-Bistriţeanul.

Care sunt atuurile lor?

Ziua de Cluj / 17 martie 2011

ÎPS ANDREI ANDREICUŢ

[….] Dezvoltarea învăţământului teologic, viaţa monahală, misiunea de la nivelul parohiilor şi activitatea de asistenţă socială intensă sunt principalele argumente în favoarea Înaltpreasfinţitului Andrei Andreicuţ, arhiepiscopul Alba-Iuliei.

Mănăstirile din judeţul Alba, de la Lupşa, Oaşa, Sub Piatră, Albac, Alba-Iulia, prezenţa în această eparhie a călugărului Rafail Noica, sunt edificatoare pentru „duhul monahal” din judeţul Alba.

Un alt merit deosebit al arhiepiscopului Andrei îl reprezintă susţinerea radioului Arhiepiscopiei, Reîntregirea şi a revistei cu acelaşi nume.

La aspecte mai puţin favorabile se numără acuza de colaborare cu fosta Securitate, a CNSAS. Într-o conferinţă de presă organizată acum câţiva ani, arhiepiscopul Andrei a recunoscut faptul că a semnat, în 1983, pe când era tânăr preot, un angajament de colaborare cu fosta securitate, pe care însă nu l-a onorat. Ierarhul a precizat că a semnat hârtia respectivă sub ameninţarea arestării şi a adăugat că organismul represiv l-a „hăituit” şi că nu a turnat pe nimeni, nu a făcut poliţei politică şi nu a făcut nimănui rău.

Deşi îl anunţase în 2001 că nu va fi acuzat de „poliţie politică”, CNSAS a dat acel verdict în 2006. De precizat că inclusiv unul dintre membrii Colegiului, Mireca Dinescu, a fost nemulţumit de verdictul dat, subliniind că Andrei Andreicuţ a fost forţat să colaboreze cu securitatea. Decizia CNSAS a fost contestată la Curtea de Apel de arhiepiscopul Andrei, care a avut câştig de cauză, pe motiv de procedură.

PS IRINEU POP- BISTRITEANUL

[…] Episcopul Irineu Pop-Bistrişţeanul a absolvbit Institutul Teologic din Bucureşti ca şef de promoţie şi a fost admis pe primul loc la cursurile de Doctorat din cadrul Institutului Teologic din Bucureşti. A făcut de asemenea studii la Universitatea Princeton, din SUA.

A desfăşurat o activitate de cercetare ştiinţifică bogată, însemnând studii, articole, recenzii şi predici, publicate în publicaţii din ţară şi străinătate. A participat de asemenea la numeroase conferinţe internaţionale.

Ovidiu Cornea

sursa>

http://www.ziuadecj.ro/eveniment/finala-pentru-mitropolie-arhiepiscopul-andrei-vs-episcopul-irineu-pop-bistriteanul-care-sunt-argumentele-lor–62941.html

 

Patriarhul Ecumenic Bartolomeu, „Patriarhul verde”: „Cu tot respectul necesar ştiinţei şi tehnologiei energiei nucleare, propunem în locul acesteia resurse verzi de energie, mai sigure”

Mesajul Patriarhului Ecumenic Bartolomeu

cu privire la dezastrul nuclear de la Fukushima

[„Patriarhul verde”, cum se auto-intituleaza, propune si de data aceasta, cu acest prilej, resursele de energie naturale, „verzi” sau „ecologice”, ca alternative la cele nucleare, invocand siguranta sporita si conservarea mediului inconjurator. Astfel, pentru el, la Fukushima natura s-a „razbunat” pe „aroganta” japonezilor – dan.camen.]

Doxologia.ro / 16 martie 2011

Cu inimă împovărată şi plină de durere, întreaga lume e martoră la drama tragicului cutremur care în ultimele zile a lovit Japonia şi a răpit atât de multe vieţi ale fraţilor şi surorilor noastre. De asemenea, privim cu durere şi îngrijorare dezastrul cauzat de cutremur în Ţara Soarelui Răsare şi în alte ţări din Pacific. Fiecare colţ al planetei înalţă rugăciuni deopotrivă pentru odihna celor ce au plecat, dar şi pentru ajutorul celor care continuă să fie afectaţi de replicile seismice şi de acel feroce tsunami. Din păcate, o altă consecinţă devastatoare pentru regiune este şi explozia centralei nucleare de la Fukushima, aducând încă mai multă groază la coşmarul recent din Japonia.

Ramificaţiile dezastuoase ale acestui incindent vor deveni şi mai evidente în zilele ce urmează. Desigur, în ceea ce priveşte cutremurul, nici un răspuns omenesc nu este de ajuns. Cauzele şi efectele sunt dincolo de cuvintele omeneşti. Cu toate acestea, în ceea ce priveşte explozia reactorului nuclear şi consecinţele acestuia, aici este într-adevăr necesar un răspuns pe care suntem chemaţi să-l dăm. Cu tot respectul necesar ştiinţei şi tehnologiei energiei nucleare, şi pentru supravieţuirea rasei umane, propunem în locul acesteia resurse verzi de energie, mai sigure, care păstrează resursele noastre naturale şi slujesc nevoilor umanităţii.

Creatorul nostru ne-a dăruit darurile soarelui, ale vântului, apei şi oceanului, toate acestea fiind capabile de a crea suficientă energie. Ştiinţa şi tehnologia prietenoase cu mediul au descoperit căi şi metode de a produce energie sustenabilă pentru ecosistemul nostru. De aceea ne întrebăm: De ce persistăm în adoptarea acestor periculoase surse de energie? Suntem atât de aroganţi încât concurăm şi exploatăm natura? Totuşi, ştim că natura în mod invariabil se răzbună.

De la Patriarhia Ecumenică, înălţăm rugăciuni fierbinţi pentru poporul japonez, pentru durerile prin care trece şi în acelaşi timp chemăm cu putere pe toţi cei responsabili pentru reconsiderarea politicii nucleare a naţiunilor din întreaga lume.

† Bartolomeu

Patriarh Ecumenic al Constantinopolului

traducere din lb. engleză de Pr. Ioan Istrati de pe site-ul www.patriarchate.org

sursa>

http://www.doxologia.ro/ultima-ora/mesajul-patriarhului-ecumenic-bartolomeu-cu-privire-la-dezastrul-nuclear-de-la-fukushima

foto>

http://www.orthodoxmarketplace.com/index.php?dispatch=products.view&product_id=19292

http://www.ecoversity.org/images/Bartholomew_lead-sm.jpg

 

Prima manastire ortodoxa in Africa sub-sahariana (Uganda)

Duminica Ortodoxiei în Uganda

Prima mănăstire ortodoxă în Africa sub-sahariană

Theodialogia / 16 martie 2011

Duminica Ortodoxiei consemnează anul acesta o biruinţă a dreptei credinţe în centrul Africii. Aflat în Uganda într-o vizită pastorală de două săptămâni, Sanctitatea Sa, Teodor II, Patriarh şi Papă al Alexandriei, împreună cu mitropolitul de Kampala, ÎPS Jonah Lwanga, alături de personalităţi politice de pe continentul african, au inaugurat în această zi importantă pentru Biserica drept-slăvitoare, prima mănăstire ortodoxă de la sud de Sahara, închinată Sfintei Maria Egipteanca. Mănăstirea este localizată în apropierea parohiei „Sf. Antonie cel Mare“, din Kampala.

Comunitatea monahală este compusă în prezent trei maici native din Uganda, care au trăit până acum la mănăstirea Panagia Hrysopigi din Hania, în insula Creta, unde au învăţat limba greacă, muzica bizantină şi rânduielile de bază ale vieţii călugăreşti.

Punând temelia noului aşezământ monahal african, Patriarhul Alexandriei s-a bucurat de intensitatea vieţii creştine din ţări până nu demult exotice pentru Biserica Ortodoxă şi a vorbit despre importanţa vieţii mănăstireşti pentru Ortodoxie.

Biserica Ortodoxă Ugandeză

Uganda a fost prima ţară de la sud de pustiul Sahara, unde Biserica Ortodoxă şi-a început activitatea misionară. În anul 1919, un grup de patru ugandezi, citind Sfânta Scriptură şi diferite cărţi despre istoria creştinismului, au fost interesaţi de înţelesul cuvântului “ortodoxie” şi, după mai multe cercetări, au ajuns la concluzia că Biserica Ortodoxă este cea care posedă învăţătura adevărată de credinţă. Deşi iniţial au intrat în comuniune cu o biserică necanonică intitulată ortodoxă, cei patru ugandezi, printre care şi bunicul actualului mitropolit, au ajuns în cele din urmă în legătură cu preotul grec, responsabil din partea Patriarhiei Alexandriei pentru diaspora din Africa. Acesta le-a explicat adevărurile de credinţă şi a dispus hirotonia a doi dintre ei. În anii ‘30 Patriarhul Hristofor II a recunoscut şi binecuvântat noua misiune ortodoxă din Uganda, care deja dădea primele sale roade.

Un deceniu mai târziu, în anul 1946, Patriarhia Alexandriei a recunoscut oficial Biserica din Uganda, iar în 1959, s-a înfiinţat în Kampala (capitala Ugandei) primul scaun episcopal, mai mulţi tineri ugandezi fiind trimişi la studii de teologie în Grecia, pentru a deveni preoţi misionari. În 1973 au fost hirotoniţi primii trei ierarhi indigeni, printre care şi actualul mitropolit.

În prezent, mitopolia ortodoxă din Uganda are patru eparhii, cu 100 de parohii şi 50 de preoţi. Deşi este greu de estimat, numărul credincioşilor pare să depăşească de mult un milion de suflete, iar misiunea bisericii este foarte puternică. Credincioşii ortodocşi ugandezi, ca de altfel toţi locuitorii regiunii, îndură încă sărăcia extremă, bolile specifice Africii Centrale şi foametea. Astăzi peste 16000 de orfani sunt întreţinuţi de comunităţile ortodoxe. Sub patronajul Mitropoliei se află mai multe şcoli primare şi 13 şcoli secundare, în care lucrează peste 600 de profesori. În anul 1995 s-a înfiinţat aici şi prima şcoală teologica, în care studiază primii 15 seminarişti.

Această prezentare necesită JavaScript.

sursa>

http://theodialogia.blogspot.com/2011/03/duminica-ortodoxiei-in-uganda.html

sursa principala>

http://www.patriarchateofalexandria.com/index.php?module=news&action=details&id=593

 

PF Daniel, la Sedinta Consultativa de la Cluj cu Adunarea Eparhiala: „Mitropolia aceasta este o mitropolie tanara si ea trebuie sa continue asa cum a inceput prin lucrarea sa vrednicul de pomenire Mitropolit Bartolomeu”

[Sa intelegem ca la sedinta Sfantului Sinod de pe 18 martie problema desfiintarii Mitropoliei Clujului nu se va mai lua in discutie, ci Mitropolia va continua sa functioneze asa cum a lasat-o „vrednicul de pomenire Mitropolit Bartolomeu” (cf. spuselor PF Patriarh Daniel)? De asemenea, intelegem ca ea nu va fi nici ciuntita, daca in urma alegerilor va iesi alt candidat decat cel sustinut de patriarh? Cu alte cuvinte, posibil inspirat fiind din trecut, dar in sensul invers, PF Daniel nu va fi razbunator, la fel cum a fost IPS Bartolomeu in noiembrie 2005, care a propus infiintarea Mitropoliei Clujului la doar o zi dupa ce favoritul sau, IPS Andrei Andreicut, a pierdut alegerile pentru Mitropolia Ardealului? Socotesc ca daca va proceda si Preafericirea Sa acum la fel ca atunci isi va incalca astfel vizibil cuvintele rostite inaintea Adunarii Eparhiale, potrivit carora Clujul este o adevarata metropola a tarii, „veritabila capitala culturala si economica a Transilvaniei”, si ca Mitropolia „trebuie să continue aşa cum a început„. – dan.camen.]

Basilica.ro / 15 martie 2011

[…] În deschiderea lucrărilor, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel e evidenţiat importanţa acestei consultări, articulată în spiritul moştenirii canonice şaguniane, ca o coresponsabilizare a întregului corp eclesial în alegerea unui nou ierarh.

„Noua procedură a păstrat din tradiţia şaguniană participarea reprezentanţilor clerului şi credincioşilor la alegeri, sub formă de consultare preliminară sau prealabilă alegerii de ierarhi. Consultarea nu se mai face la Bucureşti, ci se face în provincie, acolo unde eparhia este vacantă, nu doar din raţiuni practice, ci şi din punct de vedere psihologic. Acolo unde va lucra viitorul ierarh, acolo trebuie făcută şi consultarea”, a spus Preafericirea Sa.

Tot în cadrul şedinţei de astăzi, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a expus cerinţele pastorale ale Mitropoliei Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului şi ale Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului. În acest sens, Preafericitul Părinte Patriarh a prezentat principalele calităţi pe care trebuie să le evidenţieze viitorul candidat, chemat să păstorească unul din cele mai mari oraşe ale ţării, cu peste 400.000 de locuitori, veritabilă capitală culturală şi economică a Transilvaniei, cu o structură confesională şi etnică complexă.

„Şcolile de teologie ale celorlalte confesiuni sunt, de asemenea, prezente aici şi oraşul universitar are unele exigenţe în plus faţă de un oraş obişnuit în care nu se află una sau mai multe universităţi […] Trebuie oameni care cunosc bine realităţile din Transilvania şi oameni care prin experienţa lor şi prin legătura directă cu clerul şi cu credincioşii pot să aducă un plus de lumină, încurajare şi de activitate pastoral-misionară şi social-filantropică, spiritual-educaţională în Biserica lui Hristos din Transilvania”, a mai spus Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române.

De asemenea, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a subliniat faptul că cele două mitropolii din Transilvania trebuie să colaboreze în rezolvarea problemelor de ordin pastoral, social și nu numai, ale credincioșilor ardeleni.

„Mitropolia aceasta este o mitropolie tânără şi ea trebuie să continue aşa cum a început prin lucrarea sa vrednicul de pomenire Mitropolit Bartolomeu. În Ardeal, această mitropolie nu este singura mitropolie, ci este a doua şi ea trebuie să cultive relaţii frăţeşti de cooperare cu Mitropolia Ardealului aşa cum, la propunerea noastră pe când eram Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, Sfântul Sinod a aprobat ca cel puţin de două ori pe an Sinoadele celor două mitropolii să organizeze şedinţe de lucru în comun pentru probleme comune ale Transilvaniei. Ca atare, există o mulţime de aspecte ale vieţii sociale, pastorale şi mai ales aspecte privind relaţiile cu alte confesiuni, probleme sau aspecte care necesită consultare şi ajutor reciproc”, a spus Preafericirea Sa, după cum informează Radio TRINITAS.

sursa>

http://www.basilica.ro/ro/stiri/sedinta_consultativa_in_vederea_alegerii_noului_mitropolit_al_clujului_1129.html

 

Comunicatul Sedintei Consultative de la Cluj

[Se pare totusi ca PS Vasile Somesanul nu are destula sustinere in randul membrilor Adunarii Eparhiale, astfel ca numarul maxim de candidati la scaunul de Arhiepiscop si Mitropolit al Clujului va fi doar de trei. Teoretic PS Vasile mai poate fi propus si de alti ierarhi in sedinta Sfantului Sinod de vineri, 18 martie, insa acest lucru nu cred ca se va mai intampla; IPS Andrei Andreicut avand mai multe sanse si poate mai multa sustinere in randul sinodalilor. – dan.camen.]

Basilica.ro / 15 martie 2011

Marţi, 15 martie 2011, în Aula ‘Nicolae Ivan’ a Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca, a avut loc, sub preşedinţia Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române şi Locţiitor de Mitropolit al Clujului, şedinţa specială de consultare a Sinodului Mitropolitan al Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului, cu membrii Adunării eparhiale a Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului, precum şi cu membrii de drept, reprezentând celelalte Eparhii din Mitropolie.

Şedinţa specială de consultare a fost precedată de slujba de Tedeum, oficiată în Catedrala Mitropolitană.

În conformitate cu prevederile din Statutul pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române privitoare la alegerea de mitropolit, la această şedinţă consultativă au fost prezentate numele Înaltpreasfinţitului Părinte Arhiepiscop ANDREI al Alba Iuliei şi al Preasfinţitului Părinte Episcop vicar IRINEU BISTRITEANUL, cei 2 candidaţi eligibili care au fost desemnaţi, prin vot secret, în cadrul consultării din Sinodul Mitropolitan al Clujului.

Întrucât cei doi candidaţi întrunesc aşteptările membrilor Adunării eparhiale a Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului, precum şi a celor de drept, s-a decis, cu unanimitate de voturi, menţinerea listei, fără a se impune completarea ei cu încă un ierarh eligibil.

Astfel, lista finala cu numele celor doi candidaţi desemnaţi de Sinodul Mitropolitan şi confirmată de Adunarea eparhiala va fi înaintată Sfântului Sinod, care se va întruni în şedinţa de lucru, vineri, 18 martie 2011, la Reşedinţa Patriarhală din Bucureşti, pentru a-l alege, prin vot secret, pe viitorul Mitropolit al Clujului.

Biroul de presă al Mitropoliei Clujului

sursa>

http://www.basilica.ro/ro/stiri/patriarhul_romaniei_a_prezidat_sedinta_consultativa_de_la_cluj_8369.html

foto>

http://www.basilica.ro/ro/stiri/sedinta_consultativa_in_vederea_alegerii_noului_mitropolit_al_clujului_1129.html

 

IPS Andrei Andreicut si PS Irineu Pop Bistriteanul, propunerile Sinodului Mitropolitan pentru scaunul de Mitropolit al Clujului

[Lucrurile se desfasoara, deci, conform previziunilor *(vezi AICI). Probabil marti, 15 martie, va fi propus de catre Adunarea Eparhiala si PS Vasile Somesanul, iar vineri, 18 martie, va fi propus de catre membrii Sfantului Sinod in mod sigur si IPS Ioan Selejan al Covasnei si Harghitei (pe care „il are la suflet” IPS Laurentiu Streza), „asul” din maneca Patriarhului, care va ramane si in lupta finala – dan.camen.]

Stiri de Cluj / 14 martie 2011

Episcopul vicar Irineu Bistriteanul si arhiepiscopul Andrei Andreicut sunt cele doua propuneri facute de Sinodul Mitropolitan Cluj pentru scaunul de mitripolit al Clujului, Albei, Crisanei si Maramuresului.

Decizia a fost anuntata cu putine momente in urma, cand s-a terminat sedinta Sinodului Mitropolitan Cluj, condus de PF Daniel, Patriarhul Romaniei.

Alegerea celor doi s-a facut din 24 de inalti ierarhi care erau eligibili pentru a candida, iar votul a fost secret.

sursa>

http://www.stiridecluj.ro/social/ps-irineu-bistriteanul-si-arhiepiscopul-andrei-andreicut-propunerile-pentru-scaunul-de-mitropolit-al-clujului

foto>

http://www.ziuadecj.ro/eveniment/primii-doi-candidati-la-rangul-de-mitropolit-vor-fi-alesi-astazi–62684.html

~~~+~~~

UPDATE

IPS Andrei şi PS Irineu Bistriţeanul candidaţii Sinodului Mitropolitan de la Cluj

Basilica.ro / 14 martie 2011

Sinodul mitropolitan al Mitropoliei Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului s-a întrunit în şedinţă specială, luni, 14 martie 2011 la reşedinţa mitropolitană din Cluj-Napoca, sub preşedinţia Preafericitului Părinte Daniel Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române şi Locţiitor de Mitropolit al Clujului, pentru desemnarea candidaţilor pentru scaunul vacant de Mitropolit al Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului şi Arhiepiscop al Vadului, Feleacului şi Clujului.

În conformitate cu prevederile din Statutul pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române privitoare la alegerea de mitropolit, membrii sinodului Mitropolitan i-au desemnat prin vot secret pe:

• Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop ANDREI al Alba Iuliei

• Preasfinţitul Părinte Episcop vicar IRINEU BISTRIŢEANUL,

candidaţi la scaunul vacant de Arhiepiscop şi Mitropolit al Clujului.

Numele celor doi ierarhi desemnaţi de Sinodul Mitropolitan vor fi prezentate membrilor Adunării eparhiale a Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului, care se va întruni în şedinţă de consultare cu membrii Sinodului mitropolitan, marţi, 15 martie 2011, la reşedinţa mitropolitană din Cluj-Napoca.

În cazul în care se consideră necesar, Adunarea eparhială şi membrii de drept pot cere completarea listei ierarhilor candidaţi, cu încă un ierarh, ales din lista candidaţilor eligili, întocmită de Cancelaria Sfântului Sinod.

Lista finală a candidaţilor va fi înaintată Sfântului Sinod, care se va întruni în şedinţă de lucru, vineri, 18 martie 2011, la reşedinţa Patriarhală din Bucureşti, pentru a-l alege, prin vot secret, pe viitorul Mitropolit al Clujului.

Biroul de presă al Mitropoliei Clujului

sursa>

http://www.basilica.ro/ro/stiri/ips_andrei_si_ps_irineu_bistriteanul_candidatii_sinodului_

mitropolitan_de_la_cluj_1209.html

~~~+~~~

Andrei Andreicut, ales de Sinodul Mitropolitan drept candidat la scaunul mitropolitan de la Cluj

Lumea Credintei / 14 martie 2011

S-a incheiat, de putin timp, consultarea prin vot a Sinodului Mitropolitan de la Cluj in vederea desemnarii candidatilor pentru conducerea acestei eparhii.

Pentru actualul arhiepiscop de Alba Iulia, Andrei Andreicut s-au exprimat 6 voturi, iar pentru actualul episcop vicar Irineu Pop, doar 2. Interesant este ca au putut candida toti cei 29 de ierarhi care, conform Statului BOR, pot fi alesi in aceasta functie. Cu toate acestea, votul a mers masiv catre IPS Andrei, pe care fostul mitropolit al Clujului, Bartolomeu, l-ar fi vrut pe tronul de la Sibiu. Din aritmetica votului, s-ar putea deduce faptul ca insusi PF Daniel l-a votat de IPS Andrei, dar o confirmare in acest sens este greu de produs.

Oricum ar fi, patriarhul a tinut ca totul sa fie ca la carte, in litera regulamentului, in linia preciziei administrativ canonice care a marcat cei 18 ani de pastorire la Cluj a mitropolitului Bartolomeu Anania. Ii uram inca de pe acum IPS Andrei ca la votul din plenul Sinodului (18 martie) Dumnezeu sa primeasca gandul cel bun al sinodalilor si ceea ce trebuie facut, sa se faca!

sursa>
http://www.lumeacredintei.com/sct_3/st_1062/andrei_andreicut_ales_de_sinodul_mitropolitan_

drept_candidat_la_scaunul_mitropolitan_de_la_cluj.htm

foto>

http://www.basilica.ro/ro/stiri/patriarhul_romaniei_sa_ne_ajute_bunul_dumnezeu_sa_avem_un_nou_mitropolit_la_cluj_care_sa_

continue_lucrarea_frumoasa_a_inaltpreasfintitului_de_vrednica_pomenire_bartolomeu_anania_6836.html

 

Primii doi candidaţi la rangul de Mitropolit al Clujului vor fi aleşi astăzi

Ziua de Cluj / 14 martie 2011

Şedinţa Sinodului Mitropolitan începe în jurul amiezii. Cele mai mari şanse le au episcopul Irineu Pop-Bistriţeanul şi arhiepiscopul Andrei Andreicuţ.

Primii doi candidaţi la rangul de arhiepiscop şi mitropolit al Clujului vor fi aleşi astăzi de ierarhii din Sinodul Mitropolitan al Mitropoliei Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului. Un grup de clujeni, printre care intelectuali şi credincioşi, a demarat o acţiune de susţinere a episcopului Irineu Pop- Bistriţeanul, care are cele mai mari şanse de a fi ales candidat astăzi, alături de arhiepiscopul Andrei Andreicuţ. Mâine, după consultările cu Adunarea Eparhială, lista se mai poate completa cu un nume, stabilit tot prin vot. Alegerea viitorului arhiepiscop şi mitropolit al Clujului va avea loc în şedinţa Sfântului Sinod din 18 martie.

Cele mai mari şanse de a fi desemnaţi candidaţi de către Sinodul Mitropolitan le au arhiepiscopul Andrei Andreicuţ şi episcopul Irineu Pop-Bistriţeanul. În timp ce, potrivit surselor ziuadecj.ro, unii clerici susţin varianta alegerii arhiepiscopului Andrei Andreicuţ, un grup de persoane, cuprinzând intelectuali şi credincioşi din Cluj, a demarat de câteva zile o acţiune de strângere de semnături pentru susţinerea candidaturii la rangul de arhiepiscop şi mitropolit al Clujului a episcopului vicar Irineu Pop-Bistriţeanul.

„Iniţiativa e lăudabilă în sinea ei, în sensul că un grup de credincioşi îşi manifestă susţinerea pentru un anumit candidat, dar acest lucru nu influenţează canoanele şi regulamentele bisericeşti„, a punctat preotul Bogdan Ivanov, purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei Ortodoxe a Clujului, Vadului şi Feleacului. Un al treilea candidat la rangul de arhiepiscop şi mitropolit va putea fi ales tot de Sinodul Mitropolitan, după consultările de mâine cu Adunarea Eparhială a Arhiepiscopiei Clujului, cu reprezentanţi ai Adunărilor Eparhiale din Mitropolia Clujului. Este posibil ca mirenii şi clericii să îl propună între candidaţi pe episcopul vicar Vasile Someşanul, recunoscut unanim pentru duhovnicia sa.

La cei trei candidaţi, Sfântul Sinod mai poate adăuga un nume, astfel că viitorul arhiepiscop şi mitropolit va fi ales din cel mult patru candidaţi. Arhiepiscopul Ioan Selejan, al Covasnei şi Harghitei, are şanse mari să fie desemnat candidat. Ierarhul s-a născut în Bihor şi e văzut de tot mai mulţi ca o variantă bună la cârma mitropoliei. Este foarte posibil ca viitorul arhiepiscop şi mitropolit să fie ales dintre cei patru ierarhi. Alegerea viitorului arhiepiscop şi mitropolit al Clujului va avea loc în şedinţa Sfântului Sinod din 18 martie, iar instalarea acestuia va avea loc în 25 martie, la Cluj.

„Viitorul candidat trebuie să cunoască realităţile vieţii religioase, să fie dinamic şi să desfăşoare o activitate intensă misionară şi socială”, a precizat preotul Constantin Stoica, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Române (BOR). Experienţa într-o eparhie cu un profil similar celei în care candidează reprezintă un argument puternic în alegerea viitorului întâistător, în cazul de faţă, a arhiepiscopului şi mitropolitului de Cluj, conform purtătorului de cuvânt al patriarhiei.

Potrivit Statului de funcţionare al BOR, „eligibil pentru slujirea, vrednicia şi răspunderea de Mitropolit este oricare ierarh membru al Sfântului Sinod, începând de la eparhia vacantă, care este doctor sau licenţiat în Teologie şi s-a distins prin viaţă curată, cultură teologică, demnitate eclesială, zel misionar şi simţ gospodăresc. Lista ierarhilor eligibili se întocmeşte în ordinea dipticelor, descrescător, începând de la eparhia vacantă„.

După unele amendamente aduse statutului, pentru rangul de arhiepiscop şi mitropolit al Clujului vor putea candida ierarhii care au un rang inferior decât cel de mitropolit şi cei cu o vechime de minimum şapte ani în eparhia în care se află în prezent. „De obicei, se ştie prea bine profilul candidaţilor, ce au făcut sau nu aceştia în eparhiile sau funcţiile lor. Sigur, după acceptarea rezultatului, cel ales rosteşte un discurs în faţa sinodalilor în care poate schiţa un program pastoral. Adevăratul «plan de guvernare» se anunţă în predica din ziua întronizării„, a precizat, pentru ziuadecj.ro, teologul Radu Preda.

sursa>

http://www.ziuadecj.ro/eveniment/primii-doi-candidati-la-rangul-de-mitropolit-vor-fi-alesi-astazi–62684.html

foto>

http://fotonicu.wordpress.com/2011/02/03/ips-bartolomeu-anania-ultima-zi-pe-pamant/